Bulgacova Maia

Maia Bulgacova - artistă al poporului din RSFSR (1977).

Sa născut la 19 mai 1932. În 1955 a absolvit facultatea de actorie la VGIK (ate­lierul O.Pîjova şi B.Bibicov). A fost angajată în statele teatrului- studiu "Actor de film" pe lîngă Uniunea cineaştilor din URSS. Debutul pe ecran i-a fost filmul "Povestirea anilor de foc" (1961) unde ea a interpretdt rolul tinerei entuziaste - Aliona. În viaţa sa lungă pe ecran cinematografic ea a interpretat aproape o sută de roluri în filme contemporane şi de repertuar clasic, aducînd milioanelor de spectatori satisfacţii emoţionale şi cunoştinţe interesante, prin cu­noaşterea adevărată caracterilor omeneşti. A fost şi roluri centrale, a fost şi episodice. Însă Maia totdeauna storcea din răsputeri fieca­re detaliu, ca la spectator să-i fie clar pînă la ultima picătură esenţa şi caracterul personajului.

Fiind întrebată de jurnalişti "cum ea înţalege reîntruparea actorului", ea a răspuns: "Aceasta înseamnă "de a trece în corpul străin", de a intruchipa m sine firea unui om fie chiar diametral opusm de caracte­rul tău, să-l primeşti dar nu şi să-l adopţi. Cu alte cuvinte, de a întroduce în tratarea celui chip înţălegerea binelui şi răului".

Cu studioul "Moldova--film" pe Maia Bulgacova a logodit-o regizorul Vadim Derbeniov, filmînd-o în filmul său "Ultima lună de toamnă" după scenariul lui Ion Druţă. În acest film Maia a interpretat rolul soţi­ei ficiorului mai mare a Tatălui - tractoristului Andrei, ce sa plase cu traiul într-un sat ucrainean la nordul Moldovei. Acest rol aproape nare cuvinte, dar atîta expresie, atîta energie ne demonstrează ucraineanca, că noi pătrundem în caracterul acestei fiinţe - mamei cu cinci copii fără explicaţii adăugătoare. E un lucru fantastic cum dovedeşte să facă ea atîtea obligaţii casnice şi-n afara casei şi să rămînă totdeauna vesălă şi cumpătată. Criticii, ce au publicat în ziarele Uniunii Sovietice zeci de re­cenzii au avut o părere unanimă că rolul soţiei lui Andrei a fost unul din cele mai reuşite din filmul "Ultima lună de toamnă".

În anul următor – 1996, Maia sa filmat în pelicula Larisei Şepitco "Aripele"(1966). A fost un film cel mai reuşit în biografia cinemato­grafică atît a regizorului Larisei Şepitco, cîn şi al actriţei Maia Bulgacova. 0 soartă complicată din viaţa fostei aviatoare militare după sfîrşitul celui de al doiela război mondial, a fost tratată pe ecran atît de veridic şi emoţionant, că filmul "Aripele" au zguduit inemele spectatorilor şi din URSS, şi de după hotarele ţării. Filmul a fost numit de critici ca una din cele mai reuşite capodopere a cinematografiei sovietice din anii 70 secolul XX.

După acest film la Maia parcă a mai crescut aripele de creaţie. Practic fiecare an ea apare în roluri noi în diferite filme. În 1968 ea apare chiar în două pelicule: sanitara Măria în filmul regizorului Gleb Panfilov "În foc vad nu există" şi Arina în ecranizarea povestirei lui M.Gorkii "Aşa, de nai ce face". Prelungeşte să colaboreze şi cu regizorii din Moldova. În 1969 o filmează în lucrarea sa de diplomă scurt metrajul "La noi la mahală". regizorul Vasile Brescanu. Fiind şi el actor la prima profesie el a interesat-o pe colega sa cu un rol mic dar interesant, atractiv. Sce­nariu pentru acest scurtmetraj a scris Vasile Vasilache. Ca şi la Brescanu (discipolul lui M.Romm de la VGIK) acest scenariu era lucrarea de curs a lui Vasilache la cursurile superioare de scenarişti din Moscova. În prima sa peliculă ne descoperind detailat talentul actriţei, Brescanu o mai filmează pe Bulgacova într-un rol mai amplu - Ana Vasilievna în noul său film-detectiv "Toate probele sunt contra lui". Acest film moldovenesc cu mare succes a rulat pe ecranele Uniunii Sovietice, deservind 17 milioane de spectatori.

Pe Maia Bulgacova a filmat-o în pelicula sa "Vara ostaşului Dedov" Gheorghe Vodă, iar un alt regizor de la "Moldova-film" - Oleg Tulaev în filmul său "Carităţi clandestine". Unele actriţe din Moldova a fost mai puţine angajate în peliculele noastre la "Moldova-film" decît Maia Bulgacova pe care o numeau uneori prieteneşte "Moldoveanca noastră". Din păcate actriţa talentată devreme a plecat din viaţă, decedînd în- trun accident rutier pe data de 7 noembrie 1994.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Settlements of Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
sec. XIX
Populația:
101 locuitori

Selişteni este un sat din cadrul comunei Valea-Trestieni, raionul Nisporeni. Localitatea se află la distanța de 14 km de orașul Nisporeni și la 92 km de Chișinău. Conform datelor recensământului din anul 2004, populaţia satului constituia 101 oameni. Satul Selişteni a fost menționat documentar în secolul al XIX-lea.

Library
Electronic library of www.moldovenii.md contains books, documents, audio and video materials about the Moldavian history, culture and civilization from the ancient time to nowadays.