27 octombrie 2010, 11:20 views 339328

Muzica moldovenească

Muzica moldovenească reprezintă întreaga varietate a vieţii poporului şi în ea se reflectă sufletul fiecărui moldovean, ea înseamnă şi profunzime muzicală, şi temperament, şi omagiul adus strămoşilor, şi libertatea gîndirii muzicale, şi cîntecul de leagăn al mamei, şi un șlagăr, care poate deveni cunoscut pe parcursul a cîteva zile. Cultura muzicală moldovenească este ceea, ce ne uneşte cu ţările − vecine, în pofida diferenţelor naţionale şi confesionale.

Cultura muzicală din Moldova, expusă pe parcursul secolelor influenţei culturii popoarelor vecine, s-a conturat ca una originală. Formele ei iniţiale reprezintîndu-se prin cîntece populare: colinde, cîntece de petrecere, de nuntă, de înmormîntare.

Muzica populară moldovenească mai include şi astfel de forme ca bocetul şi romanţa orăşenească. De asemenea, creaţia populară include şi foarte multe melodii instrumentale. Muzica populară pentru Moldova are aceeaşi importanţă ca şi literatura secolului al XIX-lea pentru Rusia, iar pentru Germania – muzica şi filosofia clasică. Ea este polifonică, complexă, are o multitudine de variante.

Asupra culturii muzicale moldoveneşti ale cărei rădăcini se trag din Tracia antică, o oarecare influenţă a avut-o dependenţa politică de circa 200 de ani a Moldovei faţă de Turcia. Nici influenţele slavone străvechi nu sunt străine folclorului moldovenesc. În plus, un rol important în dezvoltarea artei muzicale din Moldova a avut influenţa maghiară şi cea română. Însă cu toate acestea, cultura muzicală moldovenească s-a format ca una integrală şi originală, cu trăsăturile sale specifice, a reuşit să îmbine influenţe diferite, uneori contradictorii, bazîndu-se pe fundamental cultural solid al strămoşilor săi.

Un loc aparte în dezvoltarea culturii muzicale moldoveneşti îl are creaţia compozitorilor clasici din Moldova. Astăzi numeroase străzi şi instituţii de învăţămînt din întreaga ţară poartă numele lui Gavriil Muzicescu, Ciprian Porumbescu, Eugen Coca, Ştefan Neaga, iar studiul creaţiei lor a fost inclus ca subiect obligatoriu în programele academice ale şcolilor şi universităţilor. Aceştia sînt compozitorii, care au adus faimă Moldovei. Ei au reuşit să abordeze în creaţia sa majoritatea genurilor şi curentelor muzicii clasice.

Chiar daсă muzica moldovenească are tradiţii naţionale profunde, în ultimele decenii se dezvoltă tot mai mult curentele muzicii contemporane – jazz, rock, muzica electronică.

Nu putem lăsa fără atenţie nici  arta muzicală din filme, mai ales creaţia lui Eugen Doga. Acest compozitor a compus muzică pentru mai mult de 200 de filme, printre care pot fi numite „Jamila”, „Lăutarii”, „O şatră urcă spre cer”, „Dulcea şi tandra mea fiară” şi multe altele. Aceste melodii sînt cunoscute şi adorate de un număr mare de persoane nu numai în Moldova, ci şi în afara hotarelor ei.

În Moldova activează zeci de asociaţii etnoculturale. Asemenea minorităţi naţionale, precum ucrainenii, ruşii, bulgarii, găgăuzii, evreii, polonezii, nemţii, italienii, ţiganii etc., dispun de asociaţii şi fonduri culturale proprii. În Moldova este respectat principiul egalităţii şi universalităţii legislaţiei în domeniul culturii, de aceea, minorităţile etnice au posibilitatea să-şi dezvolte cultura tradiţională şi creaţia populară. Pe pagina noastră sînt prezentate mostre ale creaţiei muzicale a minorităţilor etnice din Republica Moldova.

Dacă dispuneţi de informaţii referitoare la acest capitol, vă rugăm să ne comunicaţi prin intermediul forum-ului, fapt pentru care vă vom fi foarte recunoscători.   

 

Personalităţi

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1848
Populația:
1335 locuitori

Gaşpar este un sat şi comună din raionul Edineţ. Gaşpar este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul este situat la o distanţă de 25 km de oraşul Edineţ şi la 200 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 1335 de oameni. Satul Gaşpar este menţionat documentar în anul 1848 cu numele de Fîntîna Nouă, iar din 1930 apare sub numele de Gaşpar.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.