[în sus]Populația

Conform datelor recensământului din anul 2004, populaţia satului constituia 6021 de oameni, dintre care 49.19% - bărbaţi și 50.81% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului: 98.95% - moldoveni, 0.12% - ucraineni, 0.27% - ruşi, 0.22% - găgăuzi, 0.18% - bulgari, 0.25% - ţigani, 0.02% - alte etnii.

În satul Colibaşi au fost înregistrate 1565 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.9 persoane.

[în sus]Istoria localitaţii

Satul Colibași a fost menționat documentar în anul 1770. Denumirea localității vine de la numele de grup  „colibași” – oameni trăitori în colibe. Se poate presupune că inițial pe vatra satului a existat un cătun de colibe.  

În perioada colonizării sudului Basarabiei Colibași, la fel ca și alte sate din stepa Bugeacului, găzduia coloniști din Bulgaria și Ucraina devenind unul dintre cele mai mari din ținut. Către 1812 satul avea o biserică din lemn cu hramul „Sf. Arhanghel Mihail”. La finele secolului al XIX-lea satul număra circa 2 318 locuitori, avea vii, grădini, livezi, 10 mori.

Recent săpăturile arheologice efectuate în apropiere de satul Colibaşi au fost scoase la suprafaţă rămășițele unui mastodont. Au fost găsite și numeroase fragmente din scheletul mastodontului lui Borsoni, printre care: cutia craniană (72 cm lăţime), fragmente de molari, fildeşi, coaste, şi rotula unui femur.
Pe parcursul lucrărilor s-au mai găsit piese scheletice ale altor animale care au trăit în aceeaşi perioadă cu mastodontul de la Colibaşi precum: rozătoare mici, castor, cerbi şi broaşte testoase.

Importanţa ştiinţifică ale pieselor de la Colibaşi este foarte mare, depăşind nivelul naţional şi chiar european. Este vorba despre cel mai întreg craniu de pe continentul Euroasiatic.