19 aprilie 2024, 22:51 views 36493
Materiale din compartiment: Galeria foto | Galeria video |

Tigheci, raionul Leova

Statut:
Sat
Prima atestare:
1436
Populația:
2245 locuitori

Tigheci este un sat şi comună din raionul Leova. Satul are o suprafaţă de circa 1.68 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 7.92 km. Din componenţa comunei fac parte localităţile Cuporani și Tigheci. Localitatea se află la distanța de 27 km de orașul Leova și la 100 km de Chișinău. Satul Tigheci a fost menționat documentar în anul 1436.

[în sus]Populația

La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2245 de oameni, dintre care 50.47% - bărbaţi și 49.53% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului: 97.68% - moldoveni, 0.49% - ucraineni, 0.45% - ruşi, 0.13% - găgăuzi, 1.02% - bulgari, 0.09% - ţigani, 0.13% - alte etnii.

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia la nivelul comunei Tigheci constituia 2527 de oameni, dintre care 50.49% - bărbaţi și 49.51% - femei. Compoziţia etnică a populaţiei comunei: 93.98% - moldoveni, 0.47% - ucraineni, 0.47% - ruşi, 0.24% - găgăuzi, 4.63% - bulgari, 0.08% - ţigani, 0.12% - alte etnii.

În comuna Tigheci au fost înregistrate 746 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.4 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Satul Tigheci a fost menționat documentar în anul 1436 cu denumirea Chigheci.

[în sus]Monumente istorice

Biserica “Sfîntul Nicolae” din satul Tigheci a fost ridicată din lemn în anul 1794. În anul 1829 a fost reconstruită din cărămidă albă, în formă de cruce, avînd două cupole mari şi patru mici. În biserică există icoane vechi, din secolul al XVIII-lea. În ograda bisericii se află mormintele  ctitorilor, boierilor din familia Buiucliu. Familia Buiucliu era de origine armenească, dar perfect integrată protipendadei  moldoveneşti a secolului al XIX-lea, implicată intens în activitatea negustorească și beneficiind de alianţe matrimoniale cu familii boiereşti locale. Buiucliii au devenit boieri cu dregătoriiț Moldova. Familia Buicliu este îngropată pe teritoriul bisericii, mormintele fiind îngrijite de locuitorii satului.

În codrii din preajma satului Tigheci există un loc numit „Cetăţuia Cociulia”, unde pe timpuri a existat  o cetate  geto - dacică.

Muzeul satului se află în incinta conacului boierului Buicliu, construit la începutul secolului al XIX-lea. Muzeul satului este vizitat anual de circa 1700 de excursionişti, atît din ţară cît şi de peste hotare. Muzeul are două compartimente: de istorie şi etnografie; dispune de o bogată colecţie de obiecte vechi, circa 2000 de exponate.

Comentarii

 (0)
Aici puteţi lăsa comentariul/opinia proprie cu privire la noutatea prezentată pe pagină.
Atenţie! Doar utilizatorii înregistraţi pot comenta, autentificaţi-vă, vă rugăm.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Oraș
Prima atestare:
1502
Populația:
35488 locuitori
Logo

Cahul este un oraş din Republica Moldova, centrul administrativ al raionului Cahul. Amplasat  în Cîmpia Prutului, la frontiera cu România, oraşul Cahul este situat la 175 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului constituie 35488 oameni. Localitatea este menţionată documentar în 1502 cu numele Şcheia. Mai târziu denumirea aşezării se schimbă în Frumoasa, iar prin decretul ţarului Rusiei, Nicolai I, din 1835, i se conferă statutul de oraş şi reşedinţă de judeţ cu numele Cahul.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.