string(7) "library" string(8) "document"
5500
1646
1465
80
1775
940
1832
82
1310
1307
1574
514
1359

Dorul

Spuneţi, spuneţi, blânde stele,
Focul lacrimilor mele,
Spuneţi voi, privighetori,
Şi voi, frumuseţi de flori.
Numai voi-n această lume
Ştiţi al meu necaz şi nume,
Numai voi aţi plâns şi eu
Taina sufletului meu.
Drăguliţa primăvară
A sosit voioasă-n ţară,
Mi-a adus ea mândrul soare
Ş-un sân plin de lăcrimioare,
Mi-a adus o luna plină,
Ca s-o scald eu în lumină.
Lunca râde şi-nverzeşte,
Doru-n suflet se trezeşte.
Izvorul curge în vale,
Aducându-mi dor de cale.
Daţi-mi, daţi-mi aripioare,
Să mă duc în depărtare,
Peste munţi şi peste mare.
Daţi-mi aripi sprintenele,
C-aud glas de turturele.
Duce-m-aş şi tot m-aş duce,
Dor să nu mă mai apuce.
Duce-m-aş în cale lungă,
Dor să nu mă mai ajungă.
Bate luna printre nouri,
Stelele în cer lucesc,
Inima îmi plânge-n mine
De necazul ţărănesc.

Cules de Al. M.
4 februarie 1907