|
Începutul epocii fanariote în Moldova
Aşa-numita „epocă fanariotă”, care a început în Molodva din 1711 a fost descrisă preponderent în culori negre de istoricii din secolele XIX și XX. Dar trebuie spus că a fost cel mai mic rău dintre cele posibile, în condițiile cînd Moldova putea fi transformată în paşalîc, ori să vină guvernatori greci de la Constantinopol. A doua variantă era de preferat, cu atît mai mult cu cît primii domnitori fanarioţi au contribuit la dezvoltarea țării.
Nicolae Mavrocordat, venit pe tronul Moldovei la 26 septembrie 1711, avea o bunică muşatină şi se considera os de domn. Tatăl său, vestitul mare dragoman Alexandru zis Exaporitul, adică „păstrătorul tainelor”, un fel de „secretar de stat” (n-avea voie să fie ministru, dar era al doilea în ministerul de externe ottoman). Amîndoi fiii lui, Nicolae şi Ioan, vor deveni voievozi ai Moldovei şi Munteniei. Soţia lui, Sultana Hristoscoleos, era fiica domniţei Casandra a Moldovei, strănepoată a lui Ştefan cel Mare.
Aceşti Mavrocordaţi s-au considerat deci os de domn. Interesant este că toate familiile fanariote care au venit pe urmă, în afară de Nicolae Mavrogheni (1786-1790), erau înrudite cu Mavrocordaţii. Epoca fanariotă n-a început deci printr-o ruptură totală cu trecutul. Boierii, sau chiar poporul, nu au simţit o schimbare de regim.
Cu vremea însă, situaţia a devenit din ce în ce mai grea. Toţi aceşti domnitori fanarioţi care, ca să ajungă domni, dădeau bani la Poartă, peşcheşuri la marii viziri și demnitarii înalți, au adus din ce în ce mai mulţi oameni de-ai lor, din Fanar, rude sau creditori.
- Regim liberalizat de vize pentru traficul de mărfuri: cu cine a convenit acest lucru Ucraina
- Regimul liberalizat de vize cu Republica Ecuador a fost anulat
- Proiectul Moldovenii.md împlinește 13 ani
- Un angajat al ambasadei Republicii Moldova în Rusia a fost declarat persona non grata
- Tragedia de la Crocus City Hall: MAE nu confirmă rănirea unui cetățean moldovean
- Republica Moldova anulează regimul liberalizat de vize cu Ecuador
- Curățarea vaselor de sânge: rețeta decoctului din semințe de in
- Lacul fără fund (+Foto)
- Reteta de varza murata fara sare de la Pol Brag
- Tribul amazonian care folosește telepatia (+Foto)
- Șamponul natural poate fi făcut acasă. Iată 4 rețete simple...
- Această baie elimină toate toxinele din organism în doar 20 de minute! Simte puterea vindecătoare a…
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1590
- Populația:
- 798 locuitori
Pistruieni este un sat şi comună din raionul Teleneşti. Din componenţa comunei fac parte localităţile Pistruieni, Pistruienii Noi și Hîrtop. Localitatea se află la distanța de 39 km de orașul Telenești și la 94 km de Chișinăi. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 798 de oameni. Satul Pistruieni a fost menționat documentar în anul 1590.
Comentarii
(0)