|
Bogdan al II-lea – părintele lui Ștefan cel Mare
Bogdan al II-lea a domnit în Moldova timp de doi ani, între 1449 - 1451. Era fiul nelegitim al voievodului Alexandru cel Bun. A fost căsătorit cu Maria şi este tatăl viitorului voievod Ştefan cel Mare.
A venit la domnia Moldovei la 12 octombrie 1449, în urma bătăliei cîştigate împotriva lui Alexăndrel, voievodul de pînă atunci al ţării. Bătălia a avut loc la nord de Roman, pe rîul Siret, la Tămăşeni. Bogdan, susţinut de oaste ajutată şi de Iancu de Hunedoara, l-a înfrînt pe Alexăndrel şi boierii lui. Alexăndrel a fugit în Polonia, în timp ce Bogdan a intrat în cetatea Sucevei, unde a fost uns domn. Bogdan era căsătorit cu Maria-Oltea, sora boierului Vlaicu și avea copii pe Ștefan, Maria și Sora.
Pentru a evita întoarcerea lui Alexăndrel în Moldova, Bogdan a încercat să se înțeleagă cu atotputernicul magnat polon Diedrtrich Buczacki, starostele Podoliei şi castelanul Cameniţei, pentru ca acesta să intervină pentru o împăcare cu ceilalți membri ai dinastiei. Încercarea a eșuat, expediția polonă organizată contra Moldovei în iarna 1449-1450 l-a determinat pe Bogdan să caute sprijin la vechiul său aliat, Iancu de Hunedoara. Un tratat cu acesta a fost încheiat la 11 februarie 1450, înnoit la 5 iulie acelaşi an.
Începînd cu luna martie 1450, Alexăndrel a început pregătirile pentru o campanie în Moldova, iar în luna august a aceluiaşi an, armata sa, formată din moldoveni şi poloni, se găsea pe Nistru. Bogdan s-a retras din faţa inamicului, evitînd să dea o luptă decisivă, pentru a-l obosi.
La 5 septembrie 1450 s-a semnat un tratat de pace care prevedea rămînerea lui Bogdan pe tron pînă ce Alexandru va fi împlinit 15 ani, adică pînă în 1453. I se cerea, în plus, o enormă despăgubire de război.
Hotărît să-și apere stăpînirea, Bogdan s-a pregătit de atac în codrii Crasnei, pe unde trebuiau să treacă trupele polone. La 6 septembrie 1450, Bogdan al II-lea a atacat oastea inamică într-un loc îngust, lîngă satul Crasna, unde relieful şi vegetaţia nu permitea polonilor să se desfăşoare corespunzător pentru luptă. Mulți nobili de frunte – între care și frații Buczacki – au rămas pe cîmpul de luptă. Bogdan nu a pornit în urmărirea inamicului înfrînt.
Un alt fiu neligitim al lui Alexandru cel Bun, zis Petru Aron s-ar fi înțeles cu Alexăndrel să-l înlăture pe Bogdan și să domnească împreună. Planul a fost pus în aplicare într-o noapte de octombrie, în anul 1451 pe cînd Bogdan se afla „într-un sat al unui unchi al aceluiași Petru, și era amețit de vin, sosind spre sfîrșit de noapte numai cu 200 de moldoveni (Petru) a înșelat străjile lui Bogdan și prinzînd pe Bogdan i-a tăiat capul”. Această crimă odioasă s-a petrecut la Reuseni și ea nu a adus țării pacea, ci doar un mormînt domnesc în plus în biserica satului Secuieni, în apropiere de Reuseni.
- Produsele Viorica Cosmetic, vedete la expoziția Cosmo Perfumery & Cosmetics 2024 din Bologna ©
- Utilaje agricole noi de la ATC-Agrotehcomerț la Moldagroteh-2024 ©
- Compania Agromașina, nelipsită la expoziția MOLDAGROTECH ©
- ASP va oferi servicii de documentare pentru diaspora moldovenescă din Franța
- Vești bune pentru moldoveni din Letonia
- Alexei Buzu a a avut întîlniri cu diaspora din Italia
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1604
- Populația:
- 2157 locuitori
Selişte este un sat şi comună din raionul Orhei. Din componenţa comunei fac parte localităţile Mana, Lucăşeuca și Selişte. Localitatea se află la distanța de 7 km de orașul Orhei și la 53 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2157 de oameni. Satul Seliște a fost menționat documentar în anul 1604.
Comentarii
(0)