30 noiembrie 2023, 12:30 Personalități 46349

Alexandru Hîjdău – 212 de ani de la naştere

Azi, 30 noiembrie, se împlinesc 212 de ani de la naşterea lui Alexandru Hîjdău. Poet şi prozator născut la Misiurinetz, Ucraina.

Este unul dintre cei trei copii ai lui Tadeu Hîjdău şi tatăl scriitorului enciclopedist B. P. Haşdeu. După revenirea familiei în locurile strămoşeşti, la Cristineşti, Hotin , Al. Hîjdău, împreună cu fratele său Boleslav, începe să înveţe la pensionul pentru copiii de nobili de pe lîngă Seminarul Teologic de la Chișinău (1822-1828). Îşi continuă studiile la Universitatea din Harkov, a audiat cursuri şi la universităţile din Munchen şi Heidelberg.

Încă în anii studenţiei Hîjdău manifestă aptitudini deosebite pentru jurisprudenţă, filozofie, biologie, folcloristică, istorie, literatură, fiind apreciat înalt de conducerea universităţii, care îi acordă mai multe distincţii. Este primul popularizator al folclorului moldovenesc în mediul de limbă rusă. Traduce şi tipăreşte în revistele ruseşti „Telescop", „Vestnik Evropî", „Molva" cîteva creaţii folclorice: „Două cîntece moldoveneşti” (1830), „Cîntece populare” (1833), ş.a. − toate însoţite de preţioase comentarii istorico-literare şi etnografice.

O largă rezonanţă în epocă au avut cunoscutele sale discursuri rostite în faţa absolvenţilor Şcolii ţinutale din Hotin: „Amintiri despre vechea glorie a Moldovei”(1837) şi „ Suvenire de cele trecute, idee de cele de faţă şi arătare de cele viitoare” (1840), în care opta pentru instruirea tinerilor într-un spirit patriotic: „Fără istorie nu există patrie”,− menţiona Hîjdău − „iar fără dragoste de istorie nu poate să fie dragoste de patrie”.

Opera literară a lui Hîjdău mai cuprinde şi peste 80 de poezii în limba rusă (sonete, fabule, poezii populare prelucrate), inspirate din trecutul glorios al neamului şi din natura plaiului natal.

Traduce în ruseşte din alte limbi scrieri de istorie, jurisprudenţă, lingvistică. În 1835 devine membru corespondent al Societăţii de Agricultură din Odesa. În 1866 este ales membru fondator, iar în 1869 membru de onoare al Societăţii Filologice Române, viitoarea Academie Română.