|
106 de ani de la trecerea în eternitate a lui Alexei Mateevici
Astăzi se împlinesc 106 de ani de la trecerea în eternitate a preotului-poet Alexei Mateevici (născut la 27 martie 1888, Căinari – decedat la 24 august 1917, Chișinău), care a cîntat cu dăruire totală necazurile şi năzuinţele moldovenilor, a elogiat limba moldovenească, a scris în competenţă de cauză despre influenţele slavone asupra limbii materne.
S-a născut în familia preotului Mihail Mateevici, originar de prin părţile Sorocii, şi a Nadejdei (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căuşani. Alexei învaţă la şcoala primară din Zaim, unde părinţii se mută cu traiul. Aici savurează minunatele colinde şi hăituri, poveşti şi balade, auzite de la părinţii şi de la ţăranii din sat. În 1897 e dat la şcoala teologică din Chișinău, pe care o absolveşte (conform adeverinţei de absolvire) în 1902, „cu privilegii”. Îşi continuă studiile la seminarul teologic, unde se împrieteneşte cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeală, coleg la seminar. Tatăl lui Alexei Mateevici decedează la 43 de ani.
În 1907, în primele numere ale ziarului „Basarabia” (din 1907) publică poeziile „Ţăranii”, „Eu cînt”, „Ţara”, precum şi articolele „Sfîntul Vasile – Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni” şi „Din cîntecele poporane ale Basarabiei”.
Devenit student la Academia teologică din Kiev, pe care o absolveşte în 1914, „Mateevici trăia ca într-o beţie a cititului”.Traducerile sale din literatura rusă clasică de asemenea sînt o şcoală serioasă pentru poet. Studierea profundă a literaturii înaintaşilor, a trecutului istoric şi cultural al poporului său se întrevede în studiile şi articolele publicate în „Kişineovskie eparhialinîe vedomosti”: „Momente ale influenţei bisericeşti asupra originii şi dezvoltării istorice a limbii moldoveneşti”, „Motive religioase în credinţele şi obiceiurile moldovenilor basarabeni”, „Bocetele funerare moldoveneşti”, „Schiţă a traducerilor moldoveneşti religioase şi de trai”. În revista „Luminatorul” tipăreşte studiul „Mitropolitul Gavril Bănulescu-Bodoni”.
În 1914 se căsătoreşte cu Teodora Borisovna Novitschi şi se repatriază la Chișinău. Un timp predă limba greacă la seminarul unde învăţase. Este preocupat de viitorul meleagului natal, de vestigiile trecutului, se află în tumultul vieţii, ţine o cuvîntare în faţa absolvenţilor seminarului din Chișinău, vizitează străvechea biserică din Căuşeni, despre care spune că e „uimitor de bine păstrată”. În prima jumătate a anului 1917 scrie poeziile: „Văd prăbuşirea”, „Cîntec de leagăn”, „Basarabenilor”, „Frunza nucului”, „Unora” etc. La 17 iulie scrie fermecătorul poem „Limba noastră”, o excelentă odă închinată limbii moldoveneşti. La 13 august (stil vechi), bolnav de tifos exantematic, moare la spitalul nr.1 din Chișinău şi e înhumat la cimitirul central de pe strada Armenească.
În anul 1934 pe mormîntul lui a fost ridicat un bust creat de sculptorul Alexandru Plămădeală, pe care-l cunoştea din 1910. Moştenirea literară a lui Mateevici a fost editată în 2 volume în anul 1993.
Opere:
Poezii
„Cîntecul zorilor”
„Ţăranii”
„Ţara”
„Eu cînt”
„În zarea anilor”
„Atunci cînd soarele apune”
„Pocăinţa hoţului”
„Mîngîiere”
„Cina cea de taină”
„Hristos au înviat”
„Cîntecul clopotului”
„Un vis dorit”
„Mîntuirea”
„Un sfat”
„Roagă-te”
„Lumina cea de seară”
„Psalmul al 83-lea”
„Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim”
„Îngerul şi mironosiţele”
„În dimineaţa duminicii”
„Înălţarea la cer a Domnului Iisus Hristos”
„Fratelui creştin”
„Căutarea lui Dumnezeu”
„Noaptea naşterii”
„În Betleem”
„Hristos pruncul”
„Hristos”
„Mama”
„Limba noastră” (imnul Republicii Moldova)
„Văd prăbuşirea”
„Cîntec de leagăn”
„Atîtea chipuri”
„Pietre vechi”
„Basarabenilor”
„Frunza nucului”
„Unora”
„La noul-Neamţ”
„Deasupra Tîrgului Bîrlad”
„Muncitorul”
„Fie voia ta! ”
„Hristos după cina cea de taină”
„Cîntarea slavei”
„Hristos în biserica Ierusalimului”
Proză
„Toamna”
Traduceri:
Poezii
„Rugăciunea” (de Mihail Lermontov)
„Dumnezeu” (de Gavril Romanovici Derjavin)
„Rugăciunea” (de Alexandr Kolţov)
„Lupta cea de pe urmă” (de Alexandr Kolţov)
„Prorocul” (de Alexandr Puşkin)
„Nădejdea” (de Konstantin Batiuşkov)
„Trimite-i, Doamne, bucurie” (de Fiodor Ivanovici Tiutcev)
„Din psalmul al XIV-lea” (de Nikolai Iazîkov)
„Aduceri aminte” (de Alexandr Puşkin)
„Către copii” (de Alexei Homeakov)
„Cuvintele credinţei” (de Friedrich Schiller)
„Cina cea de taină” (de IKP)
„Pe Varava ori pe Hristos?” (de M. Vatson)
„Iuda” (de Simion Nadson)
„Hristos au înviat” (de V. Ivanov)
„Fecioara din Nazaret” (de Apollon Maikov)
„Hristos au înviat” (de A. Fet)
„Hristos şi Samariteana” (de O. Ciumina)
„Învierea” (de Valeri Briusov)
„Viaţa” (de Kliuşnikov)
„Cuvîntul lui Dumnezeu” (de Selezniov)
„Cînd trece vîntişorul” (de Mihail Lermontov)
„Mîntuitorul” (de Alexei Konstantinovici Tolstoi)
„Seara de vară” (de Ivan Nikitin)
„Hristos la Martha şi Maria” (de O. Ciumi)
„Sfîntul Apostol Petru” (de S. Soloviov)
„Rugăciune pentru pahar” (de Ivan Nikitin)
„Ioan Damaschin” (de Alexei Konstantinovici Tolstoi)
„Păcătoasa” (de Alexei Konstantinovici Tolstoi)
„Creştina” (de Simeon Nadson)
„Zîna” (de Maxim Gorki)
„Zadarnic, artiste” (de Alexei Konstantinovici Tolstoi)
„Poetului” (de Alexandr Puşkin)
Proză
„Vorbă lungă” (de Anton Cehov)
„Primejdia” (de Anton Cehov)
„Prădătorii” (de Anton Cehov)
„Şapte păcate de moarte” (de Selma Lagerlöf)
Folclor:
„Dorul”
„Cîteva colinde de Sfîntul Crăciun”
„Obiceiurile şi rînduielile nunţii la moldovenii basarabeni”
„Colindele Crăciunului”
„Sfîntul Vasile − Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni”
Anexă:
„Cumătriile”
„De unde vine numirea naşterii mîntuitorului nostru - Crăciun?”
Publicistică:
„Chestia preoţească”
„Lupta moldovenilor pentru drepturi”
„Datoria noastră”
„Ce ne trebuie nouă?”
„Preoţimea şi poporul nostru”
„Spre lumină!”
„Munca noastră”
„Trecutul şi viitorul”
„Alegerile”
„Tovărăşiile de cultură pe la sate”
„Unirea culturală”
„Două cuvinte despre tutun şi băutură”
„Cuvînt împotriva beţiei”
„Expoziţia din Kiev”
„Cuvîntarea la primul congres al învăţătorilor moldoveni din Basarabia”
Corespondenţă:
Către Ioan G. Pelivan
Către Ioan Bianu
Către Artur Gorovei
Către Simeon Murafa
- Pascaru: "Cetățenii sînt îngrijorați ca alegerile să nu se transforme într-un "sportloto""
- YMCA lansează un nou proiect în Moldova ©
- MAE: Se confirmă decesul unui cetățean moldovean în urma masacrului de la Crocus City Hall
- În Rusia s-a sărbătorit "Mărțișorul" cu speranța îmbunătățirii relațiilor dintre cele două țări
- Cîrnaț, despre votul prin corespondență: ”El trebuie introdus ori pentru toți, ori pentru nimeni”
- Produsele Viorica Cosmetic, vedete la expoziția Cosmo Perfumery & Cosmetics 2024 din Bologna ©
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1610
- Populația:
- 2143 locuitori
Izvoare este un sat şi comună din raionul Făleşti. Izvoare este unicul sat din comuna cu acelaşi nume, la distanța de 20 km de orașul Fălești și la 148 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2143 de oameni. Satul Izvoare a fost menționat documentar în anul 1610.
Comentarii
(0)