06 martie 2019, 17:10 Rubrica vizitatorilor-autori views 18579
Niște lucrări de istorie contemporană pentru elevi și studenți cu zeci de greșeli
06 martie 2019, 17:10 Rubrica vizitatorilor-autori views 18579

Niște lucrări de istorie contemporană pentru elevi și studenți cu zeci de greșeli

În ultimii ani au cunoscut o largă răspîndire şi au prezentat un anumit interes manualele de istorie universală contemporană pentru clasa a IX-a şi cursul de prelegeri „Istorie universală. Epoca contemporană”, care au văzut lumina mai multor ediţii, autor fiind Anatol Petrenco, profesor universitar, doctor habilitat în istorie.

Însă, studiind minuţios aceste cărți, depistăm un şir alarmant de greşeli şi inexactităţi factologice, afirmaţii contradictorii, în plus, limbajul în care sînt scrise lucrările nu este unul tocmai potrivit pentru elevi şi studenţi. Baza izvoristică şi istoriografică a cursului de prelegeri, destinat studenţilor facultăţilor de istorie şi profesorilor de liceu, este infimă (în comparaţie cu strictul necesar) şi se află sub orice nivel al criticii, din punct de vedere al conţinutului. În acest context, vom menţiona că tema „Războiul al doilea mondial” a fost elucidată fără a fi axată pe vreo culegere serioasă de documente (excepţie făcînd problema Basarabiei care, evident, nu se afla în centrul evenimentelor conflagraţiei mondiale). Au fost ignorate şi lucrările unor astfel de istorici de talie internaţională – Liddel Gart, Fuller, Tippelskirch, Muller-Gillebrand, Hattori, Boffa, Mosley, Boullok, Fliaischauer, Apton, Goutar, Kaideen ş.a. Lipsesc cu desăvîrşire şi memoriile celor care au participat nemijlocit la acele evenimente – Jukov, Rokossovcki, de Gaulle, Eisenhower, Galder, Varlimont, Sighemiţu etc. O lucrare care pretinde a fi serioasă este de neconceput fără studierea, cel puţin, a acestor lucrări.

Ţinînd cont de cele expuse mai sus, se crează impresia că autorul nu cunoaşte îndeajuns acest subiect (problematica în cauză).

Cît priveşte manualul de istorie universală pentru clasa a IX-a, el are un volum mult mai mare decît prevăd exigenţele curriculare şi normele sanitare general acceptate: este încărcat cu detalii, cifre, evenimente, nume de familie, persistă repetările. Ca urmare, citind materialul, elevul riscă să piardă sensul celor studiate şi să nu înţeleagă în ce constă esenţa problemelor elucidate. În manualul „Istoria universală contemporană. 1914-1999” (Chişinău 1999), temele II.2.1. (S.U.A.) şi II.2.2. (Franţa) cuprind, respectiv, 13 şi 11 pagini, pe cînd normele prevăd cca 4 pagini. În alte cazuri, unele teme sau subiecte importante sînt oglindite foarte superficial (II.6.3 – textul cuprinde 1/3 din pagină), sau în genere nu sînt reflectate. Astfel, elevii clasei a IX-a nu vor găsi nimic despre „Doctrina Truman”. Dacă mai facem un efort şi numărăm temele manualului şcolar, descoperim 38 de teme-paragrafe, una fără denumire (pag. 210-213) şi două teme de evaluare – în total 41. Şi toate acestea elevii sînt obligaţi să le însuşească în 34 de ore! Dar recapitularea? Sînt foarte dese cazurile cînd conţinutul materialului din paragraf sau subiect nu corespunde cu denumirea. De exemplu, în tema II.6.3 „Lumea multipolară la finele mileniului II – începutul mileniului III” poţi afla despre orice, însă nu despre lumea multipolară. De asemenea lipseşte un capitol, absolut necesar, ce ar aborda marile realizări ale ştiinţei şi culturii din a doua jumătate a sec. al XX-lea. Ori poate aşa realizări n-au avut loc? Sau poate dl profesor universitar consideră că ele nu trebuiesc cunoscute?

Cu părere de rău, sîntem nevoiţi să constatăm că lucrările domnului profesor A. Petrenco nu corespund cerinţelor curriculare ale şcolii medii şi superioare, sînt în contradicţie flagrantă cu ştiinţa contemporană şi nu pot fi recomandate pentru elevi sau studenţi. Trezeşte nedumerire doar faptul, că titulatura unei instituţii de învăţămînt superior cum este Universitatea de Stat din Moldova se află pe lucrările unui asemenea „specialist”.

Pentru a nu părea neîntemeiate concluziile noastre vom prezenta unele inexactităţi şi erori comise în manuale.

Astfel, în „Istoria universală contemporană. 1914-1999. Manual pentru clasa a IX-a” se afirmă că „În octombrie 1920... hotarul (sovieto-polonez) se stabilea conform propunerii ministrului de externe britanic Curzon”. În realitate, însă, Curzon n-a avut nici o atribuţie la stabilirea hotarului sovieto-polonez. Pe „linia Curzon” acest hotar a fost stabilit în septembrie 1939 şi recunoscut internaţional în 1945. Tot aici se susţine că „Hitler a cerut Cehoslovaciei să înapoieze regiunea Sudetă”. De fapt, regiunea Sudetă niciodată n-a fost în componenţa Germaniei. Hitler a cerut Cehoslovaciei să-i cedeze regiunea Sudetă.

Totodată, lipseşte complet un compartiment foarte important: „Dezvoltarea ştiinţei şi culturii ţărilor lumii în a doua jumătate a sec. al XX-lea” ce constituie un mare neajuns al lucrării.

O serie de greşeli şi inexactităţi factologice se conţin şi în cea de-a doua lucrare analizată – „Istorie universală. Epoca contemporană”. Astfel autorul menţionează că „Efortul economic al SUA în al II-lea război mondial a fost de 22 mlrd. de dolari”. În acelaşi timp, numai conform programei „lend-lease” cheltuielile SUA au constituit 46 mlrd. de dolari. Din păcate, astfel de greşeli sînt multe, iar lipsa de spaţiu nu ne permite să le enumerăm pe toate. Am dori doar să mai menţionăm că în primele ediţii ale manualelor în cauză numărul erorilor era mult mai mare. Oare de cîte ediţii va fi nevoie pentru a exclude totalmente erorile şi scăpările din manuale?

Grigore Vatav, Iosif Belous, Sergiu Raţă, Ion Catîrău

În confirmarea concluziilor colegilor prezentăm lista unor greşeli şi inexactităţi principiale de ordin factologic în lucrările menționate ale dlui Anatol Petrenco:

 „Istoria universală contemporană. 1914-1999. Manual pentru clasa a IX-a”. Chişinău, 1999:

Pagina

Formula greşită

Formula corectă

7

 

Pieţele de desfacere a capitalurilor

Pieţele de investire a capitalurilor

87

 

La 29 iulie 1918, V. Lenin a emis decretul „Patria socialistă este în primejdie”

La 21 februarie1918, V. Lenin a emis decretul „Patria socialistă este în primejdie”

88

 

În octombrie 1920... hotarul (sovieto-polonez) se stabilea conform propunerii ministrului de externe britanic Curzon

Curzon n-a avut nici o atribuţie la stabilea hotarului sovieto-polonez. Pe „linia Curzon” acest hotar a fost stabilit în septembrie 1939 şi recunoscut internaţional în 1945.

95

 

Muncitori necalificaţi (lumpen proletari)

„Muncitorii necalifi­caţi” şi „lumpen proletarii” sînt noţiuni diferite

96

 

În lichidarea lui Kirov a fost implicat însuşi Stalin

Stalin n-a avut nici o atribuţie l-a aceasta. El s-a folosit de ea.

99

 

În 1936, sovieticii au propus organizarea unui sistem de securitate colectivă în Europa

În 1934, sovieticii au propus organizarea unui sistem de securitate co­lectivă în Europa

120

 

Problema reparaţiilor germane... a fost rezolvată de S.U.A.

S.U.A. au jucat un rol hotărîtor în rezolvarea problemei reparaţiilor germane

120

 

Americanii au constituit un Comitet de ex­perţi, prezidat de generalul Charles G. Dawes

A fost constituit (de către americani şi europeni) un Comitet de experţi, prezidat de bancherul american Charles G. Dawes

121

 

Germania urma să plătească (conform planului Young)... (începînd cu 1929)

(începînd cu 1931)

121

 

Germania a refuzat să plătească reparaţiile

Germania a fost scutită de plata reparaţiilor

125

 

Hitler a cerut Cehoslovaciei să înapoieze regiunea Sudetă

Regiunea Sudetă niciodată n-a fost în componenţa Germaniei. Hitler a cerut Cehoslovaciei să-i cedeze regiunea Sudetă

156

 

În prima decadă a lunii septembrie, trupele germane au început realizarea operaţiei... „Taifun”

La 30 septembrie, trupele germane au început realizarea operaţiei... „Taifun”

164

 

C.F.E.N. ce-şi avea sediul în Anglia

C.F.E.N. ce-şi avea sediul în Algeria

174

 

La 6 septembrie, trupele Armatei Roşii au intrat pe teritoriul Bulgariei

La 8 septembrie, trupele Armatei Roşii au intrat pe teritoriul Bulgariei

177

 

Delegaţia sovietică şi cea americană au semnat un acord secret...

Delegaţiile sovietică, engleză şi cea americană au semnat un acord secret...

185

 

Efortul economic al S.U.A. în al II-lea război mondial a fost de 22 mlrd. de dolari

Numai conform programei „lend-lease” cheltuielile S.U.A. au constituit 46 mlrd. de dolari

207

 

Intervenţia militară sovietică în Afganistan cu scopul... instaurării unui regim prosovietic

Regimul lui Amin de asemenea era prosovietic

211

 

16 state europene au beneficiat de ajutorul american (conform „planului Marshall”) în sumă de 17 mlrd. de dolari...Creditele acordate...

16 state europene au beneficiat de ajutorul american (conform „planului Marshall”) în sumă de 13 mlrd. de dolari (17 mlrd. au fost propuse iniţial). Aju­torul a fost acordat fără recompensă...

220

 

Criza (sau scandalul) „Watergate”

Aceste noţiuni nu sînt identice, „scandalul” a pus începutul „crizei”

227

 

...proprietarii uzinelor naţionalizate „Renault” au primit compensaţii

...proprietarii uzinelor naţionalizate „Renault” n-au primit compensaţii, fiindcă au colaborat cu ocupanţii

229

 

...masele... erau pătrunse de ideea că gru­pările de stînga nu sînt capabile să conducă ţara

O parte din populaţie era pătrunsă de ideea că regimul parlamentar nu era capabil să conducă ţara

230

 

De Gaulle înclina spre monarhie, dictatură

De Gaulle înclina spre un regim autoritar

231

 

Adepţii lui de Gaulle au socotit că au fost trădaţi de preşedintele Franţei

Ultracolonialiştii au socotit că au fost trădaţi de preşedintele Franţei

231

 

De Gaulle a rămas consecvent concepţiei sale de a lupta de unul singur împotriva nu numai a S.U.A. ci şi a celorlalţi membri ai N.A.T.O.

El nici odată n-a avut aşa planuri (aiureală!). Franţa a ieşit din organizaţia militară a N.A.T.O., însă a rămas în cea po­litică şi membrii blo­cului rămîn şi astăzi aliaţii ei!

240

 

S.U.A. conform „Planului Marshall” au acordat R.F.G. ajutor financiar sub formă de credite şi împrumuturi

Ajutorul a fost fără recompensă

246

 

Poporul est-german; După alegerile în Camera Populară a R.D.G. ... zidul Berlinului a fost dărîmat

Populaţia R.D.G.; Alegerile au avut loc la 18 martie 1990, iar zidul a fost dărîmat la 9 noiembrie 1989

249

 

În cel de-al II-lea răzb. mond. M. Britanie a pierdut peste 244 mii de oameni

În cel de-al II-lea răzb. mond. M. Britanie a pierdut circa 375 mii de oameni

255

 

În 1996 în M. Britanie s-au desfăşurat alegeri parlamentare

În 1997 în M. Britanie s-au desfăşurat alegeri parlamentare

257

 

Partidele de stînga pledau pentru abolirea monarhiei

Partidele, cu excepţia celui liberal, pledau pentru abolirea monarhiei

276

 

În aprilie 1985 la putere în U.R.S.S. a venit... M. Gorbaciov

În martie 1985 la putere în U.R.S.S. a venit... M. Gorbaciov

298

 

Renumitul savant fizician S. Rassel

Renumitul savant filosof B. Rassel

Lipseşte complet un compartiment foarte important: „Dezvoltarea ştiinţei şi culturii ţărilor lumii în a doua jumătate a sec. al XX-lea”, ce constituie un mare neajuns al lucrării.

„Istorie universală. Epoca contemporană”. Prelegeri. Ediţia a III-a. Chişinău 1996:

Pagina

Formula greşită

Formula corectă

31

 

Comuniştii... cereau abolirea monarhiei

În rîndurile lor nu era unanimitate pe această întrebare, însă majoritatea se pronunţau pentru soluţionarea acestei probleme după terminarea războiului

38

 

La 12 ianuarie 1945 Uniunea Sovietică... deşi nu avea forţele armate bine pregătite...

La 12 ianuarie 1945 Uniunea Sovietică... deşi condiţiile climaterice nu-i permiteau să folosească aviaţia...

40

 

Delegaţia sovietică şi cea americană, în lipsa celei engleze, au semnat un acord secret...

Delegaţiile sovietică, engleză şi cea americană au semnat un acord secret...

50

 

Efortul economic al S.U.A. în al II-lea război mondial a fost de 22 mlrd. de dolari

Numai conform programei „lend-lease” cheltuielile S.U.A. au constituit 46 mlrd. de dolari

54

 

Byrns, adept al relaţiilor de colaborare cu U.R.S.S.

Byrns niciodată n-a fost adept al relaţiilor de colaborare cu U.R.S.S. (trimiterea este neîntemeeată)

57

 

La 4 aprilie 1949...

– a fost scăpată Danemarca

76

 

Administraţia lui Reagan n-a reuşit să stopeze inflaţia

Administraţia lui Reagan a reuşit să stopeze inflaţia

78

 

La Reykjavik părţile au căzut de acord de a reduce, iar apoi şi de a lichida armamentele strategice

La Reykjavik părţile n-au căzut de acord de a reduce, iar apoi şi de a lichida armamentele strategice. Înţelegerea de a lichida rachetele cu rază medie şi mică de acţiune a fost obţinută mai tîrziu

86

 

În 1944 Adenauer... a aderat la opoziţia antihitleristă, pentru ce a fost întemniţat

Lui numai i s-a propus aceasta, însă el a refuzat să adere. Dacă acest lucru ar fi avut loc, Adenauer nu mai vedea mai mult

lumina zilelor.

87

 

Partidul Liberal De­mocrat

Partidul Liber Democ­rat

87

 

U.C.D./U.S.C... a con­dus R.F.G. un sfert de veac

U.C.D./U.S.C... a con­dus R.F.G. 20 de ani

87

 

P.C.G... se pronunţa pentru înfăptuirea „revoluţiei socialiste”, inclusiv pe calea militară

P.C.G... se pronunţa pentru înfăptuirea „revoluţiei socialiste”, excluzînd calea militară

95

 

W. Brandt şi-a dat demisia... fiindcă s-a constatat că unul din ajutorii cancelarului a fost agent al serviciilor secrete est-germane

Acesta a fost numai un motiv neînsemnat, dar cauzele au fost altele şi, în primul rînd, faptul că a început criza economică, iar cancelarul n-a reacţionat adecvat şi la timp. De asemenea au existat şi o serie de probleme politice...

104

 

În toamna anului 1989

În august 1989

110

 

Regimul temporar

Regimul provizoriu

111

 

De Gaulle n-a recunoscut Comitetul de la Lublin

De Gaulle a recunoscut Comitetul de la Lublin

111

 

...proprietarii uzinelor naţionalizate „Renault” au primit compensaţii

...proprietarii uzinelor naţionalizate „Renault” n-au primit compensaţii, fiindcă au colaborat cu ocupanţii

112

 

După cuvintele: ”care limita activitatea Adunării Constituante la 7 luni, timp în care trebuia elaborată Constituţia” –

„şi guvernul trebuia să fie independent de Constituantă”

113

 

Abea peste 12 ani el va reveni la viaţa politică a Franţei

Abea peste 12 ani el se va întoarce la putere

115

 

P.C.F... împărtăşind dogmele staliniste

P.C.F. pleda pentru pluralism în viaţa politică şi în economie

115

 

P.C.F... a obţinut 38% din voturi

P.C.F... a obţinut 30% din voturi, iar R.P.F. 38%

124

 

La 13 mai 1968... circa 1 mln. de oameni

La 13 mai 1968... 600 mii de oameni

135

 

Platformele electorale ale... Partidului Conservator şi... Laburist – erau aproape identice

Platformele electorale ale... Partidului Conservator şi... Laburist – erau diametral opuse

135

 

Laburiştii deţineau 389 de mandate, conservatorii – 209

Laburiştii deţineau 393 de mandate, conservatorii – 213

159

 

Partidele de stînga pledau pentru abolirea monarhiei

Partidele, cu excepţia celui liberal, pledau pentru abolirea monarhiei

229

 

U.R.S.S. promova o politică ostilă faţă de ţările occidentale

U.R.S.S. nu dorea confruntare cu ţările occidentale

229

 

Lupta forţelor de stînga... se transfor­mase în mişcare de partizani

În Turcia mişcare de partizani nici n-a existat, iar în Grecia încă în anul 1944 i-a a fost înăbuşită de către armata engleză

 

 

230

 

Destinderea situaţiei internaţionale a avut loc la începutul anilor '90

Destinderea situaţiei internaţionale a avut loc la începutul anilor '70, iar la începutul anilor '90 s-a sfîrşit „războiul rece”

233

 

Renumitul savant fizician S. Rassel

Renumitul savant filosof B. Rassel

 * În ediţia I şi II numărul erorilor este mult mai mare.

Atragem atenţia şi la unele greşeli din manualul dlui A. Petrenco pentru clasele ruse: «Всеобщая история. 1918-2001. Учебник для IX класса. Ştiinţa, 2001».

P. 58 „Во второй половине 30-х годов возникает еще один очаг войны – на этот раз в Европе”. Focarul celui de-al doilea război mondial a apărut în Europa în prima jumătate a anilor ’30, în curînd după venirea lui Hitler la putere.

P. 59 „В 1938 г. Гитлер потребовал от правительства Чехословакии возвращения Судетской территории”. În primul rînd, el „не потребовал возвращения”, dar a cerut anexarea ei, căci chiar şi Hitler ştia că regiunea (şi nu „территория”) Sudetă nici odată nu s-a aflat în componenţa Germaniei.

P. 60 Autorul afirmă că pactul sovieto-german de la 23 august 1939 a avut caracter de „союзнический договор”. În orice caz, citind atent documentul, n-o să întîlnim nici aluzie la alianţă.

P. 63 „Во второй мировой войне произошел коренной поворот”. În mersul războiului s-a produs „коренной перелом”.

La P. 68 descoperim un fapt senzaţional: „Войска нацистской Германии… оккупировали… восточные области Российской Федерации”. Adică regiunile din Extremul Orient?!

La P. 67 citim: „В середине сентября 1941 г. германские войска начали операцию «Тайфун»”. Dar la pagina următoare aflăm că „немецкие войска начали осуществление военной операции «Тайфун» в первой декаде сентября”. Deja în următorul aliniat ni se comunică că „наступление германских войск началось 30 сентября”. Cînd totuşi a început acest nefericit „Тайфун”?

Tot la P. 68 autorul mai admite o gafă: „Победа способствовала созданию антигитлеровской коалиции”. Către acest moment coaliţia deja era în principiu creată, iar victoria de lîngă Moscova a consolidat-o numai.

Sergiu Nazaria

Cuvinte cheie:

manual , istoria

Comentarii

 (0)
 
*
Cel puţin 3 caractere, doar litere latine

*
Cod Antispam:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1633
Populația:
2175 locuitori

Isacova este un sat şi comună din raionul Orhei. Isacova este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 12 km de oraşul Orhei şi la 57 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2175 de oameni. Satul Isacova a fost menționat documentar în anul 1633.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.