Mergi spre compartimentul: Localitaţile Moldovei și diasporei
Rolul educativ al muzeului şcolar

Rolul educativ al muzeului şcolar

Din cele 23 de şcoli din raionul Şoldăneşti în 10 activează muzee etnografice. Profesorii de istorie sunt cei care şi-au adus contribuţia la organizarea lor. De colecţii bogate de exponate inedite dispun încă 2 instituţii, dar din lipsă de spaţiu cadrele didactice le păstrează acasă ori în cabinetul de istorie.

Muzeul de la sat este şcoala neamului. El ne întăreşte sentimentul purificator al apartenenţei la acest pământ strămoşesc, capacitatea de a ne iubi şi ne venera trecutul, de a ne păstra scânteia dragostei de doină, de tradiţie. Neamul nostru a rezistat tuturor nedreptăţilor, dar a păstrat graiul, portul, tradiţiile. Activitatea istorico-etnografică poate şi trebuie să intre în viaţa fiecărei şcoli. Caracterul ei creator va conduce la educarea unor cetăţeni activi şi responsabili.

În cadrul muzeelor se organizează cele mai eficiente şi diverse activităţi. Bunăoară, Gimnaziul Chipeşca a fost gazda reuniunii metodice zonale a profesorilor de istorie şi educaţie civică. Pe lângă diferitele chestiuni puse în discuţie a fost şi activitatea extracurriculară cu subiectul: "Calvarul deportărilor". În muzeul improvizat în holul şcolii (organizat de dna Natalia Vlas) s-au perindat eroii unuia din cele mai tragice evenimente din istoria neamului – deportările din 6 iulie 1949. Elevii din clasele V-IX sub dirijarea profesorului de istorie Lilian Pleşca au expus emoţionant prin ce încercări grele şi amare au trecut oamenii gospodari din ţara noastră – fiind deportaţi în Siberia de gheaţă. Elevii au identificat cauzele şi consecinţele deportărilor pentru localitatea natală. La activitate a fost invitat şi unul din martorii oculari ai deportărilor – Igor Teslaru.

O altă activitate de calitate, organizată în muzeul etnografic din incinta Gimnaziului Alcedar a fost conferinţa de presă ,,Realităţi istorice şi provocări contemporane în spaţiul local", dirijată de profesoara de istorie Galina Ţurcanu în cadrul seminarului raional cu directorii adjuncţi pentru instruire. Prin diferite metode active elevii au argumentat propria identitate în cadrul comunităţii locale, au identificat asemănările şi deosebirile în participarea alcedărenilor la cele două războaie mondiale, şi-au expus punctul de vedere pe marginea diferitor evenimente istorice.

Rolul muzeului istoric şcolar este imens. Exponatele istorice adunate cu grijă sensibilizează inimile elevilor prin emoţiile declanşate de contactul direct cu vestigiile trecutului. Activităţile organizate şi desfăşurate în cadrul muzeului se caracterizează prin varietate, atractivitate, caracter stimulator, noutate. Muzeele etnografice constituie surse de stimulare a capacităţii creatoare, mijloc de iniţiere a elevilor în munca de cercetare, unde se îmbină istoria locală şi cea naţională şi universală.

Activitatea muzeului poate fi popularizată prin publicarea unor comunicări în revistele şcolare, prin scrierea unor articole la gazeta de perete şcolară sau în presa locală, organizarea unor concursuri etc.

Toate muzeele sunt unicale prin exponatele de care dispun. La completarea patrimoniului lor şi-au dat concursul colectivele de profesori şi elevi. Dar timpul zboară ca clipa şi multe vestigii ce rămân uitate şi îngălbenite undeva în podurile ţărăneşti şi prezintă valoare istorică pot fi aruncate. Cred că şirul muzeelor şcolare va creste şi la activităţile organizate în cadrul lor vor fi formaţi cetăţeni activi şi responsabili ai acestui plai mioritic cu nume Moldova.

Margareta Barbus, metodist la Direcţia de Învăţământ Şoldăneşti

Sursa: cuvintul.md

Cuvinte cheie:

Șoldănești , scoala , muzeu

Comentarii

 (0)
 
*
Cel puţin 3 caractere, doar litere latine

*
Cod Antispam:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1859
Populația:
138 locuitori

Hîrtop este un sat din cadrul comunei Scumpia, raionul Făleşti. Localitatea se află la distanța de 12 km de orașul Fălești și la 138 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 138 de locuitori. Satul Hîrtop a fost menționat documentar în anul 1859.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.