Materiale din compartiment: Galeria foto |

Strîmbeanu Andrei

Andrei Strîmbeanu ‒ prozator, poet, dramaturg, scenarist, traducător, redactor.

Născut la 25 august 1935, în satul Fîntîna Albă, judeţul Bălţi, în familia Alexandrei Damaniuc şi al lui Nicolae Strîmbeanu, ţărani. Învaţă mai întîi în satul natal, apoi la Şcoala Medie din Parcova (1949-1954), ca apoi să-şi continue studiile la Institutul Pedagogic „Ion Creangă" din Chişinău, la Facultatea de Istorie (1954-1959).

Cariera şi-o începe în calitate de redactor la ziarul „Cultura Moldovei", colaborînd cu editurile „Şcoala Sovietică" şi „Cartea Moldovenească". Din 1960 este consilier-traducător la Prezidiul Suprem al Republicii Moldova, apoi în anii 1965-1967 este consilier la Comitetul de Stat pentru Presă. Activează în calitate de redactor la publicaţiile „Tinerimea Moldovei", „Cultura", „Nistru" (1967-1971), apoi la Comitetul de Stat pentru Cinematografie, studioul „Moldova-film" (1979). Este secretar literar al Teatrului de Stat „A. S. Puşkin", consilier la Direcţia Teatru a Ministerul Culturii şi la Uniunea Scriitorilor din Moldova, iar din 1998 pînă în 2001 deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

După debutul cu proza apărută în revista „Nistru" (1962), debutează editorial cu culegerea de versuri „Fîntîna Albă" în anul 1963. Începînd cu acest an (1963) colaborează activ cu Studioul Cinematografic „Moldova-film" în calitate de redactor, scenarist, traducător.

În anul 1972, la Teatrul „Luceafărul" din Chişinău a fost jucată prima dramă semnată de el ‒ „Minodora".

Ca autor de versuri, a colaborat cu compozitorii: Mihai Dolgan, Constantin Rusnac, Eugen Doga, Valentin Dînga ş.a. Proza lui a fost tradusă în finlandeză, franceză, lituaniană, armeană, georgiană, estoniană, ivrit.

În anul 2003 publică volumul antologic „Contrapunct".

S-a stins din viață pe 4 august 2021.

Titluri şi premii:

Premiul II la Concursul de Dramaturgie al Ministerului Culturii, 1970,
Premiul I la Concursul de Dramaturgie al Ministerului Culturii, 1978,
Premiul II la Concursul de Dramaturgie al Ministerului Culturii, 1989,
Medalia guvernamentală „Mihai Eminescu", 1997,
Premiul II la Concursul Naţional de Dramaturgie, 2001,
Premiul I la Concursul Naţional de Dramaturgie, 2002,
Premiul Unic la Concursul Naţional de Dramaturgie, 2004,
Cavaler al Ordinul Republicii, 2010,
Premiul Academiei Române „Ion L. Caragiale" pentru dramaturgie.

Filmografia:

Scenarist:

„Alături de nai", 1963, documentar,
„Căţeluşul zburător", 1977, animaţie,
„Joc",1981, documentar.

Redactor:

„Vîrsta de trecere", 1981, artistic,
„Ţipăt", 198, artistic, scurtmetraj,

Traducător:

„Centaurii", 1979,
„Interogatoriul", 1980,
„Un randevu cu întîrziere", 1981,
„Fapta", l982,
„Totul putea fi altfel", 1983,
„Uită-te în urmă", 1984.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1523
Populația:
1883 locuitori

Iezărenii Vechi este un sat şi comună din raionul Sîngerei. Din componenţa comunei fac parte localităţile Iezărenii Vechi și Iezărenii Noi. Satul Iezărenii Vechi este situat la distanța de 12 km de orașul Sîngerei și la 105 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1883 de oameni. Satul Iezărenii Vechi a fost menționat documentar în anul 1523.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.