20 aprilie 2012, 09:35 views 10087
Materiale din compartiment: Galeria foto | Galeria video |

Victor Ştirbu – tăietorul în piatră de la Soroca

Victor Ştirbu în casa sa de la Soroca, 2007

Pentru prima oară am auzit numele lui Victor Ştirbu în toamna anului 2007, la scurt timp după încheierea tradiţionalului Festival al Vinului din Moldova, la care Dlui a primit titlul de cîştigător în domeniul său profesional şi s-a învrednicit de titlul onorific ‒ meşter-faur. Victor Ştirbu a devenit, de asemenea, învingător al concursului „Cel mai bun beci din Moldova” a anului 2007. Am avut apoi ocazia să vizionez şi un mic eseu televizat despre acest beci. Pentru orice eventualitate mi-am sunat prietenii de la Soroca întrebîndu-i, dacă nu-l cunosc cumva pe acest om. Spre marea mea surprindere, am aflat ca nu numai că-l cunosc de mult timp ci şi că îi sînt prieteni. Astfel am ajuns să-l vizitez pe maestrul-tăietor în piatră ‒ Victor Ştirbu.

Dlui ne-a întîlnit în casa sa nouă nefinisată încă şi a început să ne arate cu mîndrie casa şi zona de odihnă din grădina pentru prieteni, unde totul a fost făcut cu mîinile proprietarului, iar apoi am coborît în faimosul beci. Anume aici a şi avut loc în mare parte conversaţia noastră şi desigur nu fără a gusta din vinul roşu minunat, făcut de asemenea de Victor. Iar apoi am mers prin curte, care este, de fapt, un adevărat atelier în aer liber. Trebuie să vă spunem că cei mai mulţi dintre meşterii cioplitori în piatră de Cosăuţi preferă să lucreze în aer liber şi doar vremea rea îi face să intre în ateliere.

Apoi Victor ne-a invitat în casă, ne-a făcut cunoştinţă cu soţia şi cei doi feciori ai săi, care fac deja şi ei primii paşi în meseria deloc uşoară a tăietorului în piatră.

Intrarea în beciul meşterului Victor Ştirbu

Chiar din primele minute ale conversaţiei noastre, am simţit pentru acest om nu foarte vorbăreţ o simpatie deosebită şi cu cît conversam mai mult, cu atît mă prindeam asupra gîndului că de parcă l-aş cunoaşte de mulţi ani pe acest om, într-atît de deschis, prietenos şi sincer s-a dovedit a fi. Iar cînd zîmbea, semăna cu un copil mare. Foarte simpatic şi plăcut s-a dovedit a fi acest tăietor în piatră de la Soroca.

Victor a început să vorbească despre lucrările sale, care sînt împrăştiate prin toată Moldova, dar şi departe de hotarele ei, despre planurile sale de a face un inventar complet al acestor lucrări cu fotografii, căci pînă acum nu a dat importanţă acestui lucru, iar acum îi părea rău. Mi-a cerut să-l ajut, tot colindînd Moldova să-i fotografiez cel puţin cele mai interesante lucrări din ţară după părerea sa. Am căzut de acord ca în primăvara anului următor ‒ 2008 să realizăm această inventariere. Iar la sfîrşitul primei şi unicei noastre discuţii, dînsul ne-a spus că se află la etapa finisării unui obiect foarte important pentru el ‒ ramele pentru 6 ferestre ale vechii biserici a Mănăstirii Căpriana. Iar după modul în care vorbea despre acest lucru, ne-am putut da seama de semnificaţia cu totul aparte pe care o dădea maestrul acestei lucrări. Ne-am despărţit convinşi, că ne vom întîlni din nou cu siguranţă, continuînd să ne cunoaştem şi chiar să colaborăm.

Ferestrele vechii mănăstiri de la Căpriana

Iar la sfîrşitul lunii martie a următorului an ‒ 2008, am primit un telefon de la Soroca, mi s-a comunicat groaznica veste, că Victor a murit în urma unei operaţii chirurgicale complicate. Nu am reuşit să ajung la înmormîntarea lui, însă cîteva luni mai tîrziu, fiind la Soroca, am trecut pe acasă la el, am făcut cîteva fotografii, am vorbit un pic cu unul dintre fiii lui Victor, însă nu ne-a prea reuşit conversaţia, ceea ce este de înţeles ‒ a plecat în lumea celor drepţi tatălui său, stăpînul casei şi totodată îndrumătorul.

În schimb, următoarea vizită la Mănăstirea Căpriana ne-a adus o bucurie neaşteptată – biserica veche era deja restaurată din exterior, iar cele şase ferestre ogivale în stil vechi moldovenesc bucurau pelerinii şi turiştii. Asemenea ferestre am putut vedea înainte numai la vechile mănăstiri de pe teritoriul Moldovei româneşti. Atunci m-am înseninat la gîndul că, probabil, cea mai importantă lucrare a vieţii sale maestrul tăietor în piatră Victor Ştirbu şi-a realizat-o, lăsîndu-şi urma pe acest pămînt pentru totdeauna. Fie-ţi ţărîna uşoară, maestre.

 

Victor Ştirbu - Album foto

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1921
Populația:
38 locuitori

Fedoseevca este un sat din cadrul comunei Carmanova din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Localitatea se află la distanța de 27 km de orașul Grigoriopol și la 73 km de Chișinău. Populaţia satului Fedoseevca alcătuia 38 de oameni în anul 2006. Satul Fedoseevca a fost înființat în anul 1921.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.