[top]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 5325 de oameni, dintre care 48.24% - bărbaţi și 51.76% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului: 99.23% - moldoveni, 0.30% - ucraineni, 0.30% - ruşi, 0.02% - găgăuzi, 0.09% - ţigani, 0.06% - alte etnii. În satul Chetrosu au fost înregistrate 1868 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.9 persoane.

[top]Istoria localitații

Satul Chetrosu a fost menționat documentar în anul 1652 cu denumirea Șurile.

[top]Resurse naturale

Relieful regiunii, unde este asezat satul este variat. În unele locuri este cîmpie, în altele deal, putin fragmentat de vai largi pe lînga ape si rîpi, cu versanti domoli si simetrici ce se ridica la 100-200 m deasupra nivelului marii. Structura tectonica a mosiei Chetrosu este variata. Cu multe milioane de ani în urma teritoriul Moldovei de astazi era fundul marii Sarmatice, care a fost o mare calda. Din plantele si vietatile ei depuse pe fund în urma retragerii apelor, s-au format depuneri calcaroase.4 Multe din aceste depuneri le putem vedea si pe teritoriul satului, mai ales în partea de sud –vest a lui. Din acest loc, cîndva primii locuitori ai satului au scos piatra si si-au construit locuinte. În prezent piatra nu este buna de constructii. În schimb aceste depuneri calcaroase formeaza acum un monument al naturii numit “Dezgolirea de roca Chetrosu”, care face parte din grupa de monumente geologice ale Patrimoniului Republicii Moldova si se întinde pe o suprafata de 25 ha. Clima regiunii este continentala, caracterizata de succesiunea celor patru anotimpuri, care variaza din an în an. Putem avea o vara secetoasa si în anul urmator una ploioasa, sau iarna aspra cu viscol si zapada abundenta si în anul urmator o iarna blînda, fara înghet si aproape fara de zapada. Anotimpurile mai difera si dupa durata. Uneori are loc o trecere brusca de la o temperatura la alta si se întîmpla ca primavara sa fie frig, iar vara sa înceapa subit. Alteori iarna începe în noiembrie, iar în februarie e moină. În general cele mai lungi anotimpuri sunt vara si iarna. Cele mai multe precipitatii cad primavara si vara. Cantitatea de precipitatii medie anuala este de 450-500 mm . Solul. În aceste conditii vegetatia ierboasa reuseste sa putrezeasca în fiecare an si în asa fel se formeaza sol bogat în humus, care în regiune este de doua categorii: cernoziom tipic si cernoziom levigat.