|
Cauzele conflictului transnistrean şi posibilităţile soluţionării lui
Cauzele apariţiei problemei transnistrene sînt multiple, însă situaţia din Transnistria a fost influenţată într-o mare măsură de faptul, că acolo, timp de decenii, au fost dislocate trupele Armatei a 14-a.
Drept urmare, o parte considerabilă a populaţiei o constituiau ofiţerii Armatei Sovietice, trecuţi în rezervă şi membrii familiilor lor. Atît angajaţii de la întreprinderile industriale, cît şi foştii ofiţeri s-au dovedit extrem de activi în plan politic şi bine consolidaţi în plan organizatoric. Reprezentanţii lor respingeau categoric revendicările de ordin lingvistic ale populaţiei moldoveneşti. Moldovenii din Transnistria, locuind mai mult în localităţile rurale şi avînd mult mai puţine posibilităţi de a se organiza în plan politic şi, respectiv, de a influenţa evoluţia proceselor politice din zonă, n-au fost în stare să se opună manifestărilor de separatism. Totodată, de remarcat că în Transtristria ideea separatismului a fost susţinută nu numai de populaţia „rusofonă". Aceasta poate se explică, în primul rind, prin faptul că la Chişinău unele oficialităţi şi numeroasele mitinguri vehiculau ideea unirii politice a Republicii Moldova cu România, îndeosebi după prăbuşirea regimului Ceauşescu.
În Transnistria acest fapt a fost exploatat la maximum de ideologii separatismului. Totodată, noile procese politice din R.S.S.M., dezmembrarea U.R.S.S. şi transformarea Republicii Moldova într-un stat independent, perspectiva de a deveni minorităţi etnice într-un stat nou au constituit un adevărat stres pentru populaţia „rusofonă". Acest stres a modelat în mare măsură şi comportamentul politic al acestui segment de populaţie. În situaţia cînd fobia antiromânească a fost cultivată timp de decenii, ideea separatismului transnistrean a fost susţinută, inclusive, de o mare parte din etnicii moldoveni. Prin urmare, se poate constata că contradicţiile de bază care au dus la agravarea conflictului din raioanele de est ale Moldovei, au fost, totuşi, cele politice.
Totodată, în ultimii ani zona transnistreană a devenit un mecanism eficient de îmbogăţire prin intermediul unor activităţi economice ilicite, în primul rînd, contrabanda. Conform estimărilor experţilor în domeniu, pierderile economiei naţionale a Moldovei, provocate de activităţile economice ilicite din zona transnistreană, sînt comparabile cu întregul volum al asistenţei financiare, obţinute de statul moldovenesc din partea structurilor financiare internaţionale.
Chestiunea cu privire la restabilirea unităţii teritoriale a republicii noastre are mai multe aspecte şi presupune soluţionarea unui complex de probleme: economice, sociale, politice, legislative, lupta cu corupţia, aspectul etnocultural etc. Fără a ţine cont de acestea, soluţionarea în cauză e imposibilă. Dar problema principală, în acest sens, este cea a relaţiilor Moldovei cu Rusia. În majoritatea cazurilor interesele noastre şi cele ruseşti coincid şi pentru realizarea lor nu este o altă cale decît colaborarea.
Totodată, vă reamintim că informații exhaustive referitoare la Istoria Moldovei în secolul al XX-lea; Moldova în anii Primului Război Mondial; Republica Democratică Moldovenească; Evoluția politică a Basarabiei în perioada dintre cele două războaie mondiale; Moldovenii din stînga Nistrului; Moldova în anii 1941-1944; Constituirea și evoluția politică a R.S.S.M. în anii 1940-1991; Știința și cultura în Republica Moldova pot fi găsite la compartimentul ISTORIA a proiectului moldovenii.md.
- Молдаванин скончался в США после того, как получил от полицейских удар электрошокером
- Хорошая новость для молдован в Испании
- "Транспортный безвиз" для грузовых перевозок: с кем договорилась Украина
- Отменен безвизовый режим с Республикой Эквадор
- Проекту Moldovenii.md 13 лет
- Cотрудника посольства Молдовы в России объявили персоной нон грата
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1491
- Populația:
- 1261 locuitori
Japca este un sat şi comună din raionul Floreşti. Din componenţa comunei fac parte localităţile: Bursuc și Japca. Localitatea se află la distanța de 41 km de orașul Florești și la 150 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1261 de oameni. Satul Japca a fost menționat documentar în anul 1491.
Comments
(5)