05 march 2023, 10:30 Moldovan reality 11713

Cît de inofensive sînt produsele alimentare pe care le consumăm

Primăvara, în piețe apar multe fructe și legume timpurii, iar odată cu ele apare și pericolul de intoxicații.

Cel puțin, mulți consumatori se tem de un conținut excesiv de nitrați în această producție. Unde mai pui că și în presă apar tot felul de știri despre decese ce ar fi survenit în urma consumului de castraveți și ridiche. Noi am încercat să aflăm la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) cum se menține sub control situația pe piețele legumelor și fructelor și ce riscuri reale există pentru consumatori, dar și despre tragedia din s. Crihana Veche, raionul Cahul, care a condus la decesul unei fetițe de 4 ani, iar ulterior și a tatălui ei vitreg.

Trei tipuri de control

Mulți tratează cu suspiciune producția de import, or, nu în zadar, vînzătorii din piață scriu deseori „roșii moldovenești". Potrivit șefului Direcției supraveghere a întreprinderilor de fabricare a produselor fitotehnice, Radu Musteață, pentru a comercializa legumele și fructele de import în Moldova, importatorul trebuie să dețină un certificat de siguranță eliberat de ANSA.

- Inspectorii noștri, în baza declarației importatorului, prelevă probe la depozit (nu la frontieră) și le expediază la un laborator acreditat. Dacă producția corespunde tuturor cerințelor, se eliberează un certificat. Dacă se atestă o depășire a normei de conținut al nitraților și pesticidelor, desigur, certificatul nu va fi eliberat, iar produsul se distruge. Acesta este primul tip de control.

Al doilea – în cadrul programului de control oficial. Acesta conține specificații – ce fructe și legume trebuie selectate pentru analiza complexă a reziduurilor de substanțe poluante (determinăm 50 de pesticide). Dacă depistăm o depășire a normei de conținut a pesticidelor, producția va fi sechestrată și distrusă.

Producția autohtonă, de asemenea, trebuie însoțită de certificate de siguranță. Cînd producătorul intenționează să colecteze recolta (indiferent de faptul unde este crescută – pe cîmp deschis sau în seră), pentru aceasta trebuie prelevate probe pentru analize. Dacă unii indicatori depășesc norma, producția rămîne pe cîmp, deoarece este nevoie de timp pentru degradarea pesticidelor. În acest caz, este întocmit un act de control, pentru ca, de exemplu, legumele să rămînă încă o săptămînă în seră. Apoi se face din nou prelevarea probelor, iar procesul se va repeta pînă cînd producția va corespunde normelor. Acesta este un control permanent, efectuat de Agenție, deoarece, potrivit Legii privind stabilirea principiilor generale și prevederilor legislației privind siguranța produselor alimentare pe piață.

Moratoriul asupra controalelor pe noi nu ne privește, deoarece este verificată nu activitatea agenților economici, dar produsele ce ajung pe piață

Și al treilea tip de control – expertiza sanitar-veterinară în piețele agricole. Acolo sînt efectuate analizele legumelor și fructelor doar la nitrați, ce sînt depistați prin metode expres.

În Moldova sînt depistați nitrați în 22 de produse, iar în UE – în 4

Însă în afara gospodăriilor mari, unde activează specialiști, există multe gospodării de fermieri, unde țăranii își pot soluționa independent problemele. Apropo, această lege „nu se răsfrînge asupra producției primare, destinată pentru consumul casnic, procesarea sau păstrarea în condiții casnice". Însă, pentru a o vinde, este nevoie de un certificat de siguranță.

Dacă în apropiere sînt amplasate terenurile cîtorva gospodării unde este crescută producție similară, care este prelucrată cu aceleași preparate, sînt prelevate probe comune.

Radu Mustață a menționat că, potrivit statisticii anilor precedenți, în Moldova nu au fost înregistrate cazuri de intoxicație cu nitrați. Nitrații nu sînt atît de toxici cum se crede la noi. De exemplu, potrivit legislației europene, legumele nu sînt verificate la conținutul de nitrați. Asemenea teste se fac doar pentru patru tipuri de producție – rucola, salata „Aisberg", spanac și rapiță.

În țara noastră, normele conținutului de nitrați sînt stabilite prin Hotărîrea Guvernului cu privire la conținutul de nitrați în producția alimentară de origine vegetală, care a intrat în vigoare în august 2013. În special, nivelul maxim admisibil (NMA) pentru nitrați este stabilit pentru 22 de tipuri de produse de origine vegetală: cartof, varză, morcov (aceste produse sînt împărțite în timpurii și tîrzii), roșii, castraveți, sfeclă, ceapă verde, ardei dulce, gogoșari, dovlecei, dovleci, dovleci ca materie primă pentru alimentația copiilor, vinete, ridiche, salată, spanac, culturi verzi (țelină, păstîrnac, măcriș și pătrunjel), pepeni galbeni, pepeni verzi și produse alimentare procesate în baza cerealelor pentru bebeluși și copii mici.

Pentru șase produse din această listă, crescute în sere, se permite un conținut mai înalt de nitrați. Pentru tomate – 250 g NO3 la 1 kg, în comparație cu 80mg/kg în roșii, crescute în cîmp deschis. Pentru castraveții din sere – 400 mg/kg (150 mg/kg), pentru ceapa verde – 600 mg/kg (400 mh/kg), pentru salată verde, salată, pătrunjel și altă verdeață – cîte 2500 mg/kg (2000 mg/kg). Așa că trebuie să ne gîndim dacă merită să consumăm aceste produse, crescute cu aplicarea „chimiei", sau să așteptăm vara.

„În principiu, noi avem o situație normală la această producție – consideră Radu Mustață. Nitrații nu sînt atît de toxici în comparație cu pesticidele. Pesticidele au capacitatea de se acumula în organism, iar nitrații – nu, ei se descompun și sînt eliminați din organism. Conținutul de pesticide, de asemenea, este stabilit printr-o hotărîre de guvern și de Regulamentul sanitar privind nivelul maxim admisibil de reziduuri ale preparatelor cu destinație fitosanitară în produsele alimentare și în hrana de origine animală și fitosanitară pentru animale (în vigoare din aprilie 2011)".

Spre deosebire de lista destul de mică a produselor în care este limitat conținutul de nitrați, lista produselor alimentare de origine animală și fitosanitară și a hranei pentru animale, pentru care sînt admise limite maxime ale reziduurilor cu destinație fitosanitară, este enormă. În aceasta se regăsesc fructe proaspete și înghețate, nuci, legume, verdeață și plante aromate, ciuperci, alge marine, semințe și oleaginoase, cereale, ceai, cafea, cacao, hamei, condimente, plante, utilizate în producția zahărului, produse de origine animală, lactate, ouă, miere, pește și produse de mare și chiar melci. Adică, toate aceste produse ar putea conține pesticide.

Preparatele nu sînt de vină

În legătură cu cazul din Cahul, deși a fost deja demonstrat că legumele nu sînt cauza tragediei, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a pregătit un raport despre controlul conținutului de substanțe periculoase în produsele alimentare, efectuat în Moldova.

La Cahul a avut loc un omor și un suicid: tatăl vitreg a otrăvit copiii cu un preparat (expertiza urmează să stabilească) și apoi a băut singur otrava. Medicii au constatat că organele interne ale bărbatului au fost puternic afectate. Nitrații din legume nu pot cauza asemenea daune organismului uman. Și acesta nu este singurul caz de suicid prin otrăvire. Potrivit Ministerului Sănătății, în 2015, din 379 de cazuri de suicid, în 179 a fost administrat intravenos insecticidul „Bi-58".

- Însă preparatele nu poartă nicio vină. Și de aceea, ele nu pot fi interzise, consideră directorul general al ANSA, Gheorghe Gaberi. Se poate crea impresia că preparatele chimice sînt vîndute necontrolat. În piață, romii strigă „Otravă". Însă interzicerea este funcția poliției, dar nu a ANSA. La Piața Centrală din Chișinău există un întreg detașament de poliție. Iar interdicția la comercializarea produselor alimentare (carne, lactate) în afara pieței trebuie controlate de primărie și poliție.

Noi nu vom putea ajunge niciodată la fiecare producător cu controlul, deoarece fiecare proprietar de grădină crește ceva și utilizează anumite mijloace chimice de protecție. Ei pot fi doar educați, pentru a nu-și dăuna.

Consumatorii au o impresie greșită despre nitrați. Plantele nu consumă mai mulți nitrați decît au nevoie – este hrana lor. Acestea nu iau absolut totul din sol. Însă trebuie respectate termenele în care are loc dezintegrarea preparatului, iar produsele nu trebuie consumate în această perioadă. Mai ales, există probleme cu calitatea castraveților. În sere aceștia sînt stropiți mereu, însă recolta nu este colectată o dată. Cine așteaptă 20 de zile pînă cînd se vor dezintegra substanța activă a preparatului? Castraveții cresc pînă la o anumită dimensiune în cîteva zile, apoi aceștia sînt culeși și duși la piață. Noi chiar i-am clasificat chiar pe grupe de risc. Produsele cu cel mai înalt risc sînt cele supuse unul control riguros sînt verdețurile, castraveții, roșiile și ridichea. Nitrații pot avea un efect negativ asupra sănătății, însă niciodată nu se va ajunge la cazuri letale.

Cele mai nocive produse pe care le consumăm sînt reziduurile pesticidelor. Noi deja avem utilaj în laboratorul central de carantină a plantelor, ce permite efectuarea unei analize complexe pentru determinarea reziduurilor celor 50 de substanțe periculoase. Pînă în prezent, noi efectuam testări la o anumită persoană. Anul acesta noi planificăm să acredităm toate laboratoarele ANSA în raioane pentru alte teste ale semințelor și produselor de origine animală, ce pot fi efectuate operativ, atunci cînd persoana vine să-și vîndă producția în piață.

Orice persoană poate procura în magazinele agricole mijloace de protecție și fertilizante. Dăunători există atît pe cîmpurile marilor gospodării, cît și pe terenurile mici. Iar metodele de luptă împotriva lor sînt aceleași peste tot. Noi nu putem indica cine poate cumpăra și cine nu. Dacă nu vom avea o atitudine corectă față de aceste produse, atunci ele mereu vor comporta un anumit risc. În magazinele agricole poate fi cumpărat „Bi-58", însă acest preparat trebuie administrat conform destinației, dar să nu fie oferit copiilor. Să nu avem cazuri ca în școala din raionul Rezina, cînd o elevă din clasa a opta a stricat o fiolă cu insecticid „Bi-58", iar 14 copii au ajuns la spital cu intoxicații.

Pe piața moldovenească există multe preparate fitosanitare falsificate, deoarece legislația noastră prevede o procedură foarte lungă de omologare pentru introducerea lor în registru, însă pînă nu demult nu era nevoie de verificarea fiecărui lot la intrarea în Moldova. Însă cel mai important este ce se importă. Doar din 2015 am început controlul la frontieră pentru a preleva mostre din fiecare lot cu produse fitosanitare și fertilizanți pentru a verifica dacă cele declarate corespund realității.

Piața e plină de produse contrafăcute

- În Moldova, într-adevăr, există problema pesticidelor, care se vînd în piețe, susține șeful Direcției control al protecției plantelor și fertilizanților din cadrul ANSA, Mihail Negrescu. Importul și comercializarea insecticidelor și fertilizanților este un tip de activitate licențiat. În țara noastră este autorizat importul, producția, transportul, păstrarea, comercializarea și aplicarea mijloacelor fitosanitare și a fertilizaților, care au trecut procedura de aprobare și sînt incluse în registrul de stat al acestor mijloace.

Acest registru conține doar substanțe active autorizate în UE (Directiva UE nr. 91/414 privind importul mijloacelor fitosanitare). Cînd în Uniunea Europeană este introdus moratoriu sau interdicție asupra unor substanțe, noi introducem măsuri similare. Dacă pesticidele înregistrate în registrul nostru sînt produse în China sau India, aceasta nu înseamnă că ele nu sînt calitative. Pur și simplu, cineva își poate permite să cumpere un preparat de la producătorul elvețian, iar altcineva – un produs mai ieftin. Cînd preparatele sînt introduse în registru, acest lucru este coordonat cu Ministerul Sănătății. Dacă acesta nu oferă un aviz pozitiv, atunci, preparatul nu poate fi pus la vot pentru a fi inclus în registru.

Pentru a importa asemenea producție, agentul economic trebuie să aibă un depozit autorizat și să dețină un contract cu producătorul oficial, ceea ce nu e atît de simplu. În total, au fost eliberate circa 300 de licențe, pe termen de cinci ani, însă, în realitate, de import se ocupă cel mult 30 de companii. Licența este eliberată și magazinelor agricole pentru comercializare, care procură producția de la importatori. În țară există circa 600 de depozite autorizate, inclusiv cele de la întreprinderile mari – consumatori de mijloace fitosanitare. Ținînd cont de 37 de direcții raionale ale ANSA – este un număr rezonabil. Inspectorii noștri, împreună cu angajații sanepidului, ai inspecției ecologice și salvatorii, verifică aceste depozite în fiecare an.

Însă la noi, deseori, sînt comercializate chimicale agricole în piețe și în puncte mobile, ceea ce este ilegal. Aceste produse, cel mai probabil, sînt falsificate. Ele sînt aduse de către persoanele fizice de pe malul stîng al Nistrului sau din piața „Kilometrul 7" de lîngă Odesa. Deoarece acestea sînt aduse în cantități mici, ele nu sînt depistate la vamă. Cu acest fenomen putem lupta doar la nivel local, pentru a nu exista motivarea de a cumpăra și de a vinde.

Din păcate, din 2009, organul de control fitosanitar nu mai are dreptul de a trimite în instanță procesele verbale întocmite pentru aplicarea sancțiunilor. În prezent, în Codul administrativ nu există nici un articol referitor la circulația substanțelor otrăvitoare. Totuși, în fiecare an, în februarie, înainte de începerea sezonului, noi verificăm punctele de comercializare a preparatelor chimice agricole, împreună cu inspectorii din serviciul fiscal și polițiștii de sector.

Cel mai mare punct de comercializare a pesticidelor se află la Piața Centrală din capitală. Noi l-am închis în 2013, 2014 și 2015. Pesticidele au fost sechestrate, deoarece acestea erau falsificate și introduse prin contrabandă, administratorii au fost amendați. În 2016, acest punct din nou funcționează. Deoarece pedepsele administrative nu au efect, noi am înaintat un demers către Serviciul Vamal, pentru ca colegii noștri să aplice urmărirea penală, care prevede pînă la trei ani de închisoare.

Preparatele falsificate conțin de cîteva ori mai puține substanțe active sau deloc. De aceea, eficiența lor este mică sau egală cu zero.

Încă în 2012, Ministerul Agriculturii a elaborat un proiect în care se propunea retrocedarea dreptului de a contesta în instanță acțiunile ilegale ale agenților economici, însă acest document a fost respins. În 2015, am pregătit un nou proiect de lege, iar în ianuarie curent el a fost introdus în Parlament.

Dar cel mai mare risc de intoxicație îl prezintă nu preparatele falsificate, ci cele legale, deoarece sînt de zeci de ori mai puternice decît „replicile" lor. Și nu există nicio garanție că o persoană dezechilibrată nu va cumpăra în magazin un asemenea preparat pentru suicid. Ținînd cont de aceasta, în 2014, am elaborat un proiect de lege privind limitarea accesului la pesticidele deosebit de toxice din grupele II și III. Astfel, noi încercăm să aplicăm în cadrul nostru legal Directiva UE nr.128/2009 privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

Potrivit acestui proiect, unele pesticide nu vor putea fi cumpărate fără pașaportul de calificare în domeniul pesticidelor. Pe timpurile sovietice erau aceleași cerințe. Însă Parlamentul, din motive necunoscute, a respins această inițiativă, deși ea fusese aprobată de grupul de lucru privind reglementarea activității antreprenoriale și a obținut aviz pozitiv din partea altor ministere. În prezent, Ministerul Agriculturii încearcă să prezinte acest proiect.

Nu cumpărați produse alimentare în afara piețelor

Potrivit lui Mihai Negrescu, deoarece agricultura în țara noastră este foarte fragmentată, 37 de inspectori ai ANSA nu vor reuși să verifice toate gospodăriile casnice. Potrivit legii, doar cei care doresc să-și vîndă producția sînt obligați să prezinte facturile privind procurarea chimicalelor. Însă din zeci de mii de producători mici se găsesc și din cei care își scot produsele pe piață. Cum le-au crescut – nimeni nu știe. De aceea, mai bine nu cumpărați produse alimentare în afara piețelor, unde se face, cel puțin, un expres-control.

- Cu ajutorul proiectului UE Twinning, noi am tipărit cîteva zeci de mii de broșuri privind aplicarea corectă a pesticidelor, cîteva mii – pentru magazinele agricole cu informația cui au dreptul să vîndă această producție și cum trebuie să o vîndă. Adică încercăm că colaborăm cu producătorii mici la nivel informațional. Aceste broșuri au fost repartizate inspectorilor noștri pentru a le distribui în primării. Putem spune că cele mai mari întreprinderi agricole aplică corect pesticidele, deoarece acestea sînt scumpe și nimeni nu-și poate permite excese. Totodată, acolo activează agronomi, a menționat Mihai Negrescu.

Gheorghe Gaberi a comunicat că atunci cînd el ocupa postul de viceministru al Agriculturii, în 2014, a desfășurat 5-6 ședințe cu reprezentanții Institutului de Protecție a Plantelor al AȘM și le-a pus sarcina ca măcar 25% din mijloacele de protecție a plantelor să fie biologice, ca în UE.

- Există posibilitatea de a combate bolile fungice cu ajutorul preparatelor biologice. Chiar și cu cel mai mare dăunător al serelor – fluturele alb – putem lupta cu metode biologice. E rău că în cadrul Ministerului Agriculturii nu se pune această sarcină. Acest lucru ar permite ca producția noastră să devină mai sănătoasă și mai folositoare, consideră directorul ANSA.

Anghelina Taran