13 august 2017, 12:30 Moldovan reality views 6896
Lupta mondială pentru pămînturi rare
13 august 2017, 12:30 Moldovan reality views 6896

Lupta mondială pentru pămînturi rare

Lupta giganților mondiali pentru deținerea pămînturilor rare ar putea conduce la un nou război mondial și la o nouă ordine mondială.

Occidentul și SUA au o istorie și o experiență bogată în invadarea țărilor mici, care nu pot să se apere, dar evită conflictul militar deschis cu statele capabile să le aplice o lovitură distrugătoare. Împotriva acestor țări sînt  aplicate diferite strategii de „soft power”, ce includ un complex de măsuri în domeniile economic, informațional, social și alte sfere. Urmărindu-și interesele strategice, Occidentul utilizează și metode durabile, ce țin cu deceniile și care includ creșterea și educarea elitelor noi de la zero, care în viitor vor conduce poporul schimbat în interesele investitorilor occidentali pe termen lung. O astfel de agresiune nu are drept scop obținerea unor avantaje imediate. Ea este planificată pentru decenii înainte, ținîndu-se cont nu doar de necesitățile strategice actuale, dar și de cele viitoare ale societății occidentale.

În prezent au loc conflicte militare în special în jurul resurselor energetice strategice, al coridoarelor de transport și logisticii. Occidentul deja demult nu mai ascunde că acolo unde sînt petrol și gaz, precum și rute de transportare a lor pînă la consumator, acolo au loc bombardări „democratice”, purtătoare de avioane, rachete „tomahawk” și „Navy seals”. În articolul „Israelul vrea să scoată Rusia de pe piața gazelor” am examinat detaliat războiul din Orientul Apropiat și Mijlociu prin prisma explorării zăcămintelor enorme de gaze și construcția gazoductelor pînă la consumatorii finali. Petrolul și gazul sînt resurse energetice strategice, pe care în prezent se ține nu doar întreaga economie occidentală, dar și civilizația. Însă, pe măsura dezvoltării progresului științific și a tehnologiilor, economia mondială începe să aibă alte priorități strategice, ce necesită altă materie primă strategică. Această materie o constituie metalele rare, denumite și pămînturi rare sau minerale critice.

Odată cu venirea la putere a noului președinte al SUA, Donald Trump, multora li s-a creat iluzia că SUA se vor ocupa de problemele lor interne și vor renunța la practica anterioară a agresiunilor militare.

Însă Trump, practic, imediat și-a confirmat atașamentul față de politica anterioară și chiar dimpotrivă – a majorat nu doar numărul țărilor și regiunilor supuse amenințării militare americane, ci și a ridicat semnificativ nivelul de confruntare pînă la posibilitatea declanșării unui nou război mondial. Și totul pentru că în timpul apropiat, în economia occidentală se așteaptă un salt enorm în cererea de metale rare, ce promit niște profituri la care companiile energetice nici nu au visat.

Metalele rare se utilizează în industria electronică, tehnica de calcul: surse de alimentare și baterii. Asemenea corporații gigantice ca Tesla, Apple, Google, Toyota, BMW, General Motors, Nissan, Ford etc. se sufocă din cauza deficitului acestei materii prime strategice, ale cărei zăcăminte pe moment se află în afara zonei lor de control.

În ultimul timp au avut loc majorări ale prețurilor la aceste metale strategice. Spre exemplu, în 2005 zincul s-a scumpit cu 403%, uraniul în 2006 – cu 778%, molibdenul în 2007 – cu 809%, argintul în 2010 – cu 443%. Și mai mult au săltat prețurile la pămînturile rare. Începînd cu 2008, acestea s-au scumpit de 20 de ori. Prețul celui mai rar element chimic – europiu, utilizat în monitoarele calculatoarelor, optica medicală, industria nucleară și militară, s-a majorat de la $ 403 pentru un kg în 2009 pînă la $ 4900 în 2011. În prezent europiul costă $ 1110, dar în China el este de 2 ori mai ieftin - $ 630/kg.

Această tendință se referă și la celelalte metale critice. Vorba e că anume China deține cele mai multe zăcăminte de pămînturi rare și strategice din lume și este un monopolist în producerea lor, fapt ce reduce la zero toate eforturile lui Trump de a redisloca din această țară în SUA toate uzinele ce produc electronice. China ar putea răspunde la agresiunea militară cu o lovitură distrugătoare, iar acest lucru nu face parte din planurile lui Trump. Trump este nevoit să se mulțumească împotriva Chinei cu provocări militare, demonstrări de forță și războiul informațional. De aceea, SUA acum plodesc conflicte militare, inutile la prima vedere, în jurul țărilor care dețin mari zăcăminte de metale strategice – Coreei de Nord, Afganistanului și țărilor Africii Centrale. Unul dintre elementele acoperirii agresiunii SUA este componenta informațională și propaganda. Aceasta nu se remarcă prin diversitate și constă în declararea guvernelor țărilor-victime drept dictaturi odioase, care distrug propriul popor, acuzații de terorism și susținerea lor prin livrarea de arme din partea Rusiei.

Coreea de Nord

Agravarea situației în jurul Coreei de Nord a început în 2013 și a coincis în mod frapant cu anunțul companiei off-shore SRE Minerale, înregistrate pe insulele Britanice Virgine, despre descoperirea în această țară a celui mai mare zăcămînt de pămînturi rare cu un potențial total de 5 miliarde de tone, inclusiv 216,2 milioane de tone de oxizi rari, inclusiv ușoare ca lantan, ceriu și praseodim, precum și briolitul și metalele legate de el. Aproximativ 2,66% din această cantitate constituie cele mai prețioase metale grele. Aceste zăcăminte depășesc de peste două ori actuala resursă globală a oxizilor RSM, ce constituie, potrivit Serviciului Geologic al SUA, cel puțin 110 milioane de tone. Costul acestor active este estimat în trilioane de dolari.

Compania SRE Minerals și Guvernul RPDC au semnat un acord privind crearea unei întreprinderi mixte și construcția uzinei de prelucrare la mina Jongju, amplasată la aproape 150 km nord-vest de capitala Phenian. Vestea a condus la prăbușirea pieței înălțate pînă la cer în perioada 2008-2013 a pămînturilor rare, dar, totodată, a generat o îngrijorare enormă a SUA în ceea ce ține de respectarea drepturilor omului în RPDC, de programele ei nucleare și de rachete. Fără a prezenta vreo amenințare pentru vecinii săi, această țară săracă și flămîndă, izolată și înapoiată s-a transformat brusc într-un monstru, care amenință nu doar vecinii, dar și întreaga planetă.

SUA au introdus împotriva RPDC sancțiuni agresive, ce se înăspresc mereu, care au adus țara în pragul unei catastrofe umanitare. În 2013 SUA au rupt Coreea de Nord de sistemul financiar mondial, iar în martie 2016 au interzis exportul ei de aur, titan și metale rare (!!!). Aplicațiile și provocările începute pe timpul lui Obama, care au adus Coreea de Nord în bătaia armei nucleare, pe timpul lui Trump s-au amplificat. Desigur, China nu are de gînd să cedeze SUA în această sferă strategică, ca și controlul asupra pămînturilor rare. Totodată, Chinei nu-i convine un război sub coastele sale. De aceea, ea chiar a mers la unele cedări în fața SUA, sistînd exportul cărbunelui din RPDC, sperînd să compenseze livrările acestuia din Mongolia. Dar acest lucru nu a schimbat situația, de aceea, de dragul intereselor sale economice strategice, China nu-i va permite lui Trump să obțină controlul asupra minei Jongjiu, care este vital pentru SUA. Jumătățile de măsură și compromisele aici sînt inacceptabile, de aceea, un conflict militar de amploare între liderii mondiali acum nu izbucnește doar datorită bunului simț al lui Donald Trump.

Afganistan

Deja de 15 ani SUA ”pleacă” din Afganistan. Au fost uitate motivele inițiale ale introducerii armatei SUA și NATO în această țară și scopurile urmărite. Președinții americani au promis și au declarat în repetate rînduri că-și vor retrage contingentul militar, însă acest lucru nu se întîmplă, fapt ce costă bugetul SUA sute de miliarde de dolari și mii de vieți ale soldaților americani. Totodată, pentru justificarea agresiunii sale, propaganda americană utilizează motive tot mai absurde. Ultima invenție – acuzarea Rusiei de susținerea talibanilor, finanțarea și livrarea către ei a armamentului. Acesta este motivul pentru introducerea în Afganistan a contingentelor militare suplimentare și amplificarea acțiunilor militare.

Cu ce au greșit talibanii în fața creatorilor și sponsorilor lor? Vorba e că în prezent talibanii controlează teritoriile cu zăcăminte minerale, inclusiv cu materie primă strategică – pămînturi rare. Din 2006 SUA, cu ajutorul cercetării aeriene, efectuează monitorizarea magnetică, gravitațională și hiperspectrală a zăcămintelor minerale din Afganistan. Cercetarea aeriană a stabilit că zăcămintele ar putea conține 60 de milioane de tone de cupru, 2,2 miliarde de tone de zăcăminte de fier, 1,4 milioane de tone de elemente rare ca lantaniu, ceriu și neodim, precum și zăcăminte de aluminiu, aur, argint zinc, mercur și litiu.

De exemplu, doar zăcămîntul de carbonatite Hanneshin din provincia afgană Helmand este estimat la $ 89 miliarde împreună cu metalele rare. Valoarea totală a zăcămintelor, evaluată de guvernul afgan, arată o sumă fantastică – 3 trilioane de dolari.

În ultimii patru ani Serviciul geologic al SUA și TFBSO au efectuat zeci de studii pentru confirmarea concluziilor prospectării aeriene. În consecință, pentru companiile extractoare au fost întocmite hărțile acestor zăcăminte. În privința zăcămintelor din Afganistan s-a pronunțat foarte sincer, în august 2010, generalul David Petreus.

„Afganistanul este binecuvîntat cu deținerea minereurilor naturale de trilioane de trilioane de dolari. Problema este ca voi și doar voi să obțineți tehnologiile de extragere, capitalul uman, liniile de comunicare, pentru a le scoate din țară împreună cu toate celelalte…”.

În timp ce SUA soluționează aceste probleme exclusiv prin metode militare, China, fiind atrasă din nou în jocul de-a „polițistul bun și polițistul rău”, încet și pe neobservate s-a înțeles și cu talibanii, și cu Guvernul, și obține controlul asupra acestui zăcămînt. Guvernul afgan deja a semnat un contract de 30 de ani de trei miliarde de dolari cu grupul metalurgic chinez MCC și Jiangxi Cooper de arendă și exploatare a minei de cupru Aynak. Dreptul de a prospecta cel mai mare zăcămînt de fier l-a obținut un grup de companii private și publice din India. În timp ce SUA sînt ocupate cu „lupta antitero”, companiile chineze și indiene valorifică cu succes minereurile din China, soluționînd problemele de securitate pe cale pașnică. Pe fundalul SUA, China pare un adevărat pacificator și businessman, ceea ce-i permite să nu prea țină cont nici de guvernul afgan, nici de opinia publică internațională. Mina Aynak, situat la 40 km sud-est de Cabul, se află sub un oraș budist de 5000 de ani. Potrivit publicației „South China Morning Post”, China planifică să distrugă orașul pentru a obține acces la acest zăcămînt. China intenționează să demoleze un șir de monumente istorice, să strămute zeci de sate și să curețe teritoriul pentru lucrări de minerit. Însă acest fapt nu trezește rezistență nici din partea guvernului afgan, nici din partea talibanilor, care, potrivit CNBC, au declarat că nu vor împiedica China în explorarea minei. În timp ce SUA încearcă să preseze Rusia din nou și cheltuiesc bani enormi pentru lupta cu talibanii, China, cu cheltuieli mult mai mici, valorifică bogățiile Afganistanului, urmărind convulsiile lui Donald Trump, alat într-o nouă capcană, ieșirea din care este egală cu moarte pentru SUA.

Africa Centrală

Documentele exclusive ale Centrului de planificare strategică SOCAFRICA, publicate de ViceNews, vorbesc despre încă un război ascuns și practic necunoscut, purtat de SUA în Africa. În prezent contingentul militar american pe acest continent este unul ce se dezvoltă cel mai rapid din lume. Totodată, el este format, în special, din subdiviziuni de elită. Numărul lor în Africa a crescut de la 1% din toate contingentele dislocate peste hotare în 2006 pînă la peste 17% în 2016. Potrivit datelor comandamentului american pentru operațiuni speciale, în prezent, în Africa acționează cel mai mare contingent de operațiuni speciale din lume – 1700 de soldați, ceea ce le permite SUA să efectueze concomitent pînă la 100 de misiuni. Datele acestui raport sînt confirmate indirect și de comandamentul african al SUA U.S. Africa Command (AFRICOM).

Potrivit versiunii oficiale, toate aceste forțe luptă cu terorismul islamic din regiune. Raportul abundă în date privind organizațiile teroriste islamice, ce activează în Africa Centrală și despre pericolul ce-l reprezintă acestea pentru localnici și guvernele din țările regiunii. Însă, în acest tablou nu se înscriu comunicările despre confruntările cu detașamentele militare creștine, cărora sînt le supuse și detașamentele teroriste islamice, și forțele militare guvernamentale, și chiar pacificatorii ONU. Propaganda occidentală nu știe cum să prezinte această informație și, în general, dacă face să o prezinte. Inițial presa occidentală tăcea, apoi au început să apară știri răzlețe, în care accentul se punea pe caracterul terorist al detașamentelor creștine, erau descrise acte de agresiune, vandalism și moartea multor oameni.

Se pare că această situație s-a creat din cauză că în regiunea ce include Congo, Republica Democratică Congo și Republica Centrafricană, au fost descoperite zăcăminte enorme de cobalt, ce constituie 64% dintre rezervele mondiale de acest metal. În prezent aceste zăcăminte sînt explorate cu ajutorul muncii sclavagiste și al copiilor, iar muncitorii sînt ținuți în condiții inumane. Ziarul „Washington Post” comunică că mulți copii lucrează în condiții fatale, iar proprietarul întreprinderii de dobîndire a cobaltului este corporația Apple. În fiecare iPhone și iPad se află o parte din sîngele și sudoarea copiilor care mor în minele din Africa Centrală. Totodată, întreprinderile occidentale sînt ținte ale grupărilor teroriste islamice. Publicația Sky News, de rînd cu problemele de securitate în lanțul logistic de transportare a cobaltului, cauzate de detașamentele islamice, menționează și atitudinea violentă față de copii, care sînt, în general, creștini.

De aceea, nu este de mirare că detașamentele creștine care luptă tradițional cu islamiștii au început să atace armata guvernamentală, pacificatorii ONU și, cel mai probabil, și forțele speciale americane, care asigură securitatea minelor de cobalt și rutele de transport. Totodată, în spatele detașamentelor militare creștine din Africa Centrală se află, tradițional, Sudanul de Sud, subordonat Chinei și Israelului. Aceste țări extrag acolo petrol ieftin și altă materie primă strategică, iar sfera lor de interese acum a fost invadată de Apple și compania investițională First Cobalt, care, cu ajutorul articolelor publicitare din presa americană și canadiană, formează portofoliul investițional pentru valorificarea minelor de cobalt din Africa Centrală.

***

În orice țară mică și săracă zăcămintele de pămînturi rare, în loc de prosperitate și bunăstare, aduc sărăcie, foamete și război. Și cu cît mai mari sînt aceste resurse, cu atît mai nemilos și mai sîngeros are loc valorificarea lor de către țările interesate. În prezent, lîngă orice mină au loc confruntări între giganții mondiali, ce riscă să degenereze într-un război mondial de amploare. Învingătorul în acest război al materiei prime va domina economia și geopolitica, iar cel care va pierde – va pierde totul.

Rusiei, care este practic asigurată de propriile zăcăminte și de resursele Kazahstanului în asemenea măsură în care a părăsit piața problematică a Mongoliei, îi rămîne doar să urmărească lupta titanilor, minimizînd consecințele unor eventuale conflicte, pentru ca în viitor să intre puternică, încrezută și ca o mare putere în noua ordine mondială.

Alexandr Nikișin

Source: www.noi.md

Keywords:

lupta , Pamint

Comments

 (0)
 
*
3 characters or more, Latin letters only

*
Anti-SPAM code:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Settlements of Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1529
Populația:
1081 locuitori

Musaitu este un sat şi comună din raionul Taraclia. Musaitu este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 28 km de orașul Taraclia și la 169 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004 populaţia satului constituia 1081 de oameni. Satul Musaitu a fost menționat documentar în anul 1529.

Library
Electronic library of www.moldovenii.md contains books, documents, audio and video materials about the Moldavian history, culture and civilization from the ancient time to nowadays.