10 august 2019, 16:30 Moldovan reality views 4930
În spatele poporului. Unde ar putea duce țara populismul în politică
10 august 2019, 16:30 Moldovan reality views 4930

În spatele poporului. Unde ar putea duce țara populismul în politică

Expresivi, energici, siguri pe ei. Adoră poporul simplu și luptă cu abnegație contra oricărei puteri antipopulare. Însă cum numai ajung la putere, grija lor pentru popor dispare, iar bunăstarea personală sporește fulgerător. Numele lor - populiștii.

De ce este așa?

"Populism" este numită politica care apelează la masele largi și le promite soluționarea rapidă și ușoară a problemelor sociale acute.

La baza populismului stă tendința unor forțe politice de a obține încrederea și susținerea maselor, de a plăcea poporului, fără a avea cunoștințe profesionale și programe reale de dezvoltare. Iar scopurile reale ale politicienilor - populiști (lupta pentru putere, îmbogățirea etc.) ca regulă se ascund în spatele ideilor social-atractive.

Populiștii își construiesc ritorica pe accentuarea intereselor economice și sociale ale oamenilor simpli. De la 1890 încoace, mulți cercetători ai populismului l-au privit ca pe un stil de ritorică care ar putea servi nu una, ci numeroase ideologii.

Populiștii adesea folosesc în ritorică dihotomia (principiul "ori-ori", adică "terțul exclus") și declară că exprimă interesele majorității populației. Se consideră că termenul a apărut în SUA în anii 1890 și ține de activitatea Partidului Populist (Popular). Trăsătura caracteristică a populismului este accentuarea intereselor "omului simplu", promovarea unei politici "în numele poporului".

În sec. ХХ, dezvoltarea populismului ține de activizarea maselor, creșterea cerințelor lor sociale și politice, conștientizarea de către liderii politici a necesității utilizării metodelor de mobilizare, capabile să supună oamenii voinței și scopurilor lor. Condițiile care duc la apariția populismului – situația social-economică complicată a păturilor largi ale populației, lipsa de transparență în activitatea instituțiilor politice, nivelul scăzut de cultură generală și politică, trăsăturile specifice ale culturii politice (tendințe de căpitănie, orientări afective etc.). Sloganele de bază ale populismului – echitatea socială, extinderea participării poporului la guvernare, nevoia de un lider autoritar, neîncrederea față de reprezentanții puterii, critica birocrației, oligarhiei, corupției. Adesea liderii populiști folosesc și lozinci naționaliste.

În țările lumii a treia, unde regimurile populiste au cunoscut în sec.XX o extindere vastă, populismul adesea apărea ca o formă a național-reformismului, în lipsa sau slăbiciunea mecanismelor democrației parlamentare (Brazilia, Egipt, Argentina, Ghana etc.). În Europa, guvernele populiste au ajuns la putere mai ales în țările care au suferit în urma crizei – Italia, unde la putere au venit conservatorii de dreapta, și Grecia – radicalii de stînga în frunte cu Alexis Țipras.

De ce populismul nu este același lucru ca democrația? Deși democrația se traduce ca puterea poporului, nu există vre-un popor simplu unificat ca subiect cu propria voință. De facto, poporul este societatea constituită din oameni diferiți, care pot avea viziuni opuse. Nici nu poate exista o opinie comună în toate chestiunile importante.

Ideea democrației elective constă anume în faptul că diverse grupuri de oameni își deleagă reprezentanții la putere pentru ca aceștia să le apere interesele și să țină cont de interesele altor oameni. Este politica compromisului.

În schimb, divizarea în popor bun și putere proastă întotdeauna este semnul unei ritorici populiste, care are urmări devastatoare. Ea reduce încrederea și întotdeauna divizează societatea. În lumina de alb-negru a populismului există doar prieteni și dușmani.

În viața reală noi nu putem deosebi un politician onest de un populist. În prim plan iese carisma liderului. Asta pentru că noi credem că puterea este incompetentă, axată pe propriile interese și surdă la necesitățile noastre, de aceea îi votăm pe "ai noștri". Ei nu fac parte din sistem, știu exact ce-și dorește poporul și vor putea îndeplini dorințele lui. În rezultat, riscăm să avem în guvern și parlament oameni incompetenți.

Populiștii vorbesc în numele poporului obijduit, însă nu-și doresc ca alegătorii lor să fie mai buni. Este trăsătura care face diferența dintre populiștii actuali și socialiștii de la începutul sec. ХХ, care doreau ca proletariatul să devină mai bun și mai cult.

Populiștii de azi spun că poporul este ideal - puterea este proastă. Ei apelează la senzații, nu la fapte.

Populismul este o provocare serioasă pentru democrația electivă. De facto însă e doar un simptom al problemelor reale ale societății. Populiștii își primesc hrana electorală doar acolo unde apare acea majoritate tăcută, care nu mai simte că așa zisa elită îi reprezintă interesele în parlament și guvern.

Continuarea articolului citiți pe noi.md.

Source: noi.md

Keywords:

politica

Comments

 (0)
 
*
3 characters or more, Latin letters only

*
Anti-SPAM code:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Settlements of Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1790
Populația:
54 locuitori

Treteşti este un sat din cadrul comunei Zîrneşti, raionul Cahul. Localitatea se află la distanța de 13 km de orașul Cahul și la 153 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 54 de oameni. Satul Tretești a fost menționat documentar în anul 1790.

Library
Electronic library of www.moldovenii.md contains books, documents, audio and video materials about the Moldavian history, culture and civilization from the ancient time to nowadays.