Carmanova este un sat și comună din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Din componenţa comunei fac parte localităţile Fedoseevca, Carmanova, Cotovca și Mocearovca. Localitatea se află la distanța de 22 km de orașul Grigoriopol și la 67 km de Chișinău. Conform datelor din anul 2010 populaţia satului constituia circa 5000 de oameni. Satul Carmanova a fost menționat documentar în anul 1806 cu denumirea Neidorf.
Read more-
Holidays and customs
111
- National events 111
-
Folk and religious holidays
111
- Christmas 111
- Saint Vasily 111
- Epiphany 111
- The Cathedral of the forerunner and Baptist of the Lord John 111
- The Holy Martyress Tatiana 111
- The feast of worship honest chains Holy and praised Apostle Peter 111
- Saint Gregory The Theologian 111
- The Synaxis of the Universal teachers and hierarchs Basil the Great, Gregory the theologian and John Chrysostom 111
- The Holy Martyr Trifon 111
- Saint Valentine 111
- The Presentation Of The Lord 111
- The Holy Рarlampi or the Day of Plague 111
- Dragobete 111
- The Holy Kasyan 111
- The Holy 40 martyrs of Sebastia 111
- The monk Alexis, the man of God 111
- Annunciation Day 111
- Palm Sunday 111
- Easter 111
- Blessed Easter (Pashtele Blaginilor) 111
- Saint George 111
- Transfer of the relics of Saint Nicholas from Myra to Bari 111
- The Holy equal apostles Constantine and Elena 111
- Ascension Day of the God Jesus Christ (Ispas) 111
- Trinity 111
- Rusaliy 111
- St. John The Baptist (Synsyene) 111
- The Holy Apostles Peter and Paul 111
- Ana-foka 111
- Kirike Shkopul 111
- The Holy prophet Ilya 111
- «Ilie Pelie» and Focka 111
- The Holy Panthelemon 111
- Makovey Day 111
- The Transfiguration Of The Lord 111
- Assumption Of The Blessed Virgin 111
- The beheading of the Prophet John the forerunner 111
- St. Simeon The Stylite 111
- Miracle Of The Archangel Michael 111
- Nativity Of The Blessed Virgin 111
- Exaltation of the Venerable and life-creating cross of the Lord 111
- Protection Of The Blessed Virgin 111
- Saint Paraskeva Friday 111
- The Great Martyr Dmitry (Simedru) 111
- Holy Archangels Michael and Gabriel 111
- Introduction to the temple of the MostHoly mother of God 111
- St. Andrew 111
- The Great Martyress Barbara 111
- Saint Sava 111
- The Holy Hierarch Nikolai 111
- Conception Of The Blessed Virgin Mary Anne 111
- Saint Spyridon The Wonderworker 111
- Temple Feast Day 111
- Sfîntul Ignatie 111
- Sfinţii Cosma şi Damian, doctori fără de arginți din Roma 111
- Sfinții „doctori fără de arginți” Cosma și Damian din Asia 111
- Family holidays 111
- Magical practices and folk beliefs 111
Calendar of events
Sînziene
Una din sărbătorile importante ale verii este solstiţiul de vară, marcat la 24 iunie (sau 7 iulie pe stil vechi). Această zi este cea mai lungă din an şi în acelaşi timp, cea mai scurtă noapte a anului. Sărbătoarea Sînzienelor din toiul verii a fost consacrată din vechime zeiţei Diana – zeiţă agrară, protectoare a lanurilor de grîu şi de orz în pîrg, respectiv ea poartă numele popular de Sînziene sau Drăgaica. Există cîteva credinţe despre Sînziene, că ele sînt atestate ca divinităţi antropomorfe agrare şi ca divinităţi fitomorfe.
În popor se crede că, în noaptea Sînzienilor, zînele cîmpului umblă pe pămînt sau plutesc prin aer şi dau puteri deosebite holdelor, înmulţesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolile oamenilor, apără semănăturile de grindină, etc.
De fapt, Sînziana este o plantă erbacee de cîmp, cu frunze lungi şi înguste, cu flori galbene sau albe, cu miros plăcut, care înfloreşte cînd se pîrguiesc lanurile de grîu şi orz. Sînziana creşte prin fîneţe, livezi, păduri, la marginea drumurilor. Este larg folosită în medicina populară.
Sărbătoarea Sînzienilor în unele părţi se mai numeşte „Drăgaica” după denumirea locală a plantei, care ca şi Sînziana este concepută ca o divinitate agrară, protectoare a lanurilor înspicate. Prezintă interes de ce această sărbătoare se mai numeşte popular, ziua, „cînd amuţeşte Cucul”. Este ştiut că cucul începe să cînte prin luna martie, în preajma sărbătorii de Blagoveştenie sau Buna Vestire – 25 martie - 7 aprilie şi cîntă trei luni neîntrerupt. Ajungînd la Sînziene – la 24 iunie (7 iulie) se spune în popor: „că în această zi cucul mănîncă trei boabe de orz, răguşeşte şi încetează să cînte”. Este curios să aflăm că cucul a devenit o pasăre – oracol, implicată în destinul oamenilor. Se crede „că dacă cucul îţi cîntă prima dată din faţă” este spre bine, sănătate şi noroc, dar e foarte bine să ai bani, monede în buzunar şi să arunci spre el, ca să fii bogat”.
Şi se crede „că nu-i bine, dacă cucul prima dată îţi cîntă din spate”. E semn de sărăcie sau chiar boală. Posibil, această credinţă legată de importanţa cîntării cucului a dus la apariţia ceasurilor cu cuc, care cîntă la anumite ore.
Întrucît sărbătoarea Sînzienelor se suprapune cu solstiţiul de vară, moment important în derularea timpului calendaristic, aceasta este însoţită de numeroase practici închinate divinităţilor, de prospectare magică.
În această zi în zorii zilei se culeg plante înflorite pentru leac. Se aduc flori de sînziene şi se împletesc împreună cu spice de grîu cunune, care se pun apoi la ferestre, apărînd oamenii de forţele malefice. Fetele îşi pun sub căpătîi în noaptea de Sînziene florile, ca să-şi viseze ursitul. Tot în zorii zilei de Sînziene fetele se spală cu rouă ca să fie sănătoase şi frumoase.
Din flori de sînziene şi spice de grîu se împleteşte o cunună, purtată pe cap de o fecioară în ceremonialul numit „Dansul Drăgaicii”, pe care-l dansează fete necăsătorite în ziua de Sînziene. Jocul Drăgaicelor a fost atestat pentru prima dată în Moldova de către Dimitrie Cantemir.
Cu mult interes este aşteptată ziua de Sînziene în Moldova de femeile gospodine. Ştiind că în această zi Soarele are cea mai puternică insolaţie cu raze ultraviolete, ele scot toate lucrurile de lînă afară la uscat, la aerisit. Această zi în Moldova a primit denumirea de „Ziua de uscare a zestrei”. În această zi mamele băieţilor, adică viitoarele soacre puteau vedea întinse la soare covoare, lăicere, ţoluri, iorgane, perne etc., care alcătuiau o mare parte din zestrea fetelor. Se ştie, că la moldoveni zestrea fetelor era o tradiţie obligatorie.
În concluzie menţionăm că Sînzienele conform Calendarului Popular este o sărbătoare legată de solstiţiul de vară, care demonstrează, practic, pîrguirea spicoaselor. În această zi se colectau florile medicinale, se realiza „Jocul Drăgaicii”, se usca zestrea la soare. Era cea mai lungă zi a anului şi se credea „că cucul nu va mai cînta”, fiindcă a mîncat trei boabe de orz şi a amuţit”.



© Moldovenii.md all rights reserved.
Is forbidden to copy the materials without the owner’s consent.
The information published on the site can be taken only by indicating the source www.moldovenii.md .
If you have any questions please contact us by email: support@moldovenii.md
www.moldovenii.md does not support and does not promote any of the political parties.