[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1223 de oameni, dintre care 50.53% - bărbaţi și 49.47% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului: 99.35% - moldoveni, 0.08% - ucraineni, 0.25% - ruşi, 0.08% - găgăuzi, 0.25% - alte etnii.

În satul Neculăieuca au fost înregistrate 415 gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.0 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Satul Neculăieuca a fost menționat documentar în anul 1811.

[în sus]Monumente istorice

Mănăstirea Hirova, cu hramul "Sf. Cuv. Simeon Stîlpnicul" este situată pe teritoriul satului Neculăieuca, la o distanţă de 60 km de oraşul Chișinău. Mănăstirea a fost întemeiată ca mănăstire de călugăriţe în anul 1805, de mitropolitul Moldovei Veniamin Costache, pe locul unui schit de călugări părăsit, ce ar fi ars în 1803. În 1836 în locul bisericii de lemn a fost zidită actuala biserică (de vară) din piatră, pentru ca în 1865 să fie zidită şi biserica de iarnă, care astăzi nu funcţionează, aşteptînd să fie restaurată. Mănăstirea a fost închisă de autorități în 1959, fiind redeschisă în 1990.

Mănăstirea Hirova a fost cîndva un locaș mare, frumos şi bogat din Moldova. În perioada interbelică mănăstirea număra aproape 200 de călugăriţe. Mănăstirea Hirova se află la doar 5 km depărtare de mănăstirea Curchi, o mănăstire recent restaurată.

Cimitirul militarilor români a fost amenajat în anul 1941 în cimitirul parorhiei ortodoxe Neculăieuca. Aici au fost înhumaţi circa 42 de soldați (din Regimentul 8 Dorobanţi) căzuţi în luptele din 13-14 iulie 1941. Mormintele acestora au fost păstrate intacte de către comunitatea din Neculăieuca.

În anul 2006, în cadrul parcelei a fost instalată o troiţă. În prezent cimitirul a fost reabilitat fiind inaugurat pe data de 8 iunie 2008.