03 august 2021, 15:30 Istoria 2310

Schițe din istoria slavilor Moldovei. Partea 3

Studiul privind traiul slavilor în Moldova antică și în întreaga regiune reprezintă a problemă științifică importantă. Se știe, că și geto-dacii, și sarmații , și slavii aparțin comunității indo-europene.

Deci, aceste popoare au avut un strămoș comun, un habitat comun și aceeași comunitatea cultural-lingvistică. Nu vom examina acum problema localizării patriei indo-europene, vom menționa doar că un șir de cercetători considerau că această patrie trebuie să fie căutată în Balcani. Această circumstanță actualizează și mai mult importanța acestei regiuni pentru istoria indo-europenilor, și deci – a slavilor, geto-dacilor și sarmaților.

Doi zei, sau unul?

Unul dintre cele mai importante aspecte care subliniază conviețuirea îndelungată a geto-dacilor, slavilor și sarmaților este apropierea dintre viziunile și cultele lor.

În partea precedentă a studiului nostru am scris că principalii zei ai geto-dacilor au fost Gebeleizis, Zbelsurdos și Zamolxis. Mircea Eliade scria în acest context, în lucrarea-i conceptuală «De la Zamolxis la Ghenghis Khan: «La prima mențiune a numelui lui Zamolxis Herodot explică: "Unii dintre ei (geții) numesc această zeitate (daimoi) Gebeleizis". Este unicul caz în care numele Gebeleizis a ajuns în literatură. După Herodot, nici un autor nu a mai vorbit despre el. Deja istoricul Tomasek a văzut în numele Gebeleizis o paralelă cu zeul tracilor sudici Zbelsurdos (Zbeltiurdos). Posibil, forma getică a acestui nume a fost Gebeleizis. Tomasek a mai identificat în numele Zbelsurdos tema z(i) bel și rădăcina indo-europeană g'heib "lumină, fulger ". Partea a doua a numelui, - surdos, se poate trage din rădăcina suer, "a mugi, a rage". Astfel, Zbelsurdos, ca și Gebeleizis putea fi zeul furtunii, comparabil cu Donar, Taranis, Perkunas, Perun și Paryniya ».

Continuarea articolului citiți pe noi.md.