Mergi spre compartimentul: Sărbători şi obiceiuri
29 aprilie 2024, 09:30 Sărbători şi obiceiuri views 32598
Creştinii ortodocşi intră în Săptămîna Patimilor
Foto: ziarulunirea.ro
29 aprilie 2024, 09:30 Sărbători şi obiceiuri views 32598

Creştinii ortodocşi intră în Săptămîna Patimilor

Ultima săptămînă din Postul Mare, numită Săptămîna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, cînd se sărbătorește intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim și se sfîrșește în Sîmbăta Mare.

Este săptămîna în care sînt comemorate patimile lui Isus, răstignirea și moartea Sa din Vinerea Mare. La Florii se aduc la biserică ramuri verzi de salcie, care se sfințesc și se împart credincioșilor, drept semn de bucurie, amintind de sosirea lui Isus Hristos la Ierusalim. Se crede că însăși Maica Domnului a binecuvîntat salcia, care se aduce în biserică și se sfințește pentru că ramurile ei au ajutat-o să treacă peste o apă.

Se cunosc mai multe obiceiuri și credințe specifice Duminicii Floriilor: cine înghite trei mugurași de salcie va fi sănătos tot anul, este bine să se planteze pomi și flori în această zi, să se pună ramuri de salcie în grădini și vii pentru a le proteja de vătămători.

Pregătirea bucatelor pentru Paști începe în Săptămîna Mare, fiind respectată o anumită rînduială. Se pregătesc afumăturile din carne: jambonul, pastrama, cîrnații de casă. Cu o zi înainte de Paști se pregătesc și alte bucate precum: răcituri, pîrjoale, miel copt, friptură de miel, diferite salate. În Joia Mare gospodinele coc pască. Conform tradiției în Moldova se cunosc două feluri de pască: pasca cu brînză, și pasca dulce răspîndită și cu termenul cozonac.

Pentru sărbătorile de Paști, creștinii vopsesc ouă roșii. Originea acestui obicei se pierde în negura vremurilor. Oul este considerat drept simbol universal al nașterii, în cazul religiei creștine este atribuit mai frecvent simbolului renașterii, al nemuririi, făcînd parte și din simbolurile reînvierii naturii și vegetației.

Obiceiul de a înroși ouă de Paști l-au practicat strămoșii noști din timpurile cele mai vechi. La început ouăle erau vopsite numai în culoarea roșie, dar cu timpul au început să fie utilizate și alte culori. În vopsirea tradițională a ouălor de Paști se folosesc coloranți naturali: flori, frunze, fructe și coji de copaci. Spre regret astăzi unele metode de vopsire cu coloranți s-au uitat, fiind înlocuiți cu cei chimici, dăunători sănătăți. De rînd cu vopsirea ouălor într-o singură culoare s-a practicat și se continuă încondeierea ouălor cu diverse motive decorative. Este important de menționat că acest obicei s-a transformat în prezent într-o adevărată artă.

Cuvinte cheie:

Paste , post , Obicei

Comentarii

 (1)
  • #1 Oxana Răspunde Citează selecţia
    В тексте о страстной неделе у христиан есть ошибка: в этом году православные христиане празднуют Пасху 1 мая.
 
*
Cel puţin 3 caractere, doar litere latine

*
Cod Antispam:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1790
Populația:
2497 locuitori

Şipca este un sat şi comună din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Din componenţa comunei fac parte localităţile Vesioloe și Şipca. Localitatea se află la distanța de 18 km de orașul Grigoriopol și la 68 km de Chișinău. Populaţia satului Şipca alcătuia 2497 de cetăţeni în anul 1997. Satul Șipca a fost menționat documentar în anul 1790.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.