Mergi spre compartimentul: Sărbători şi obiceiuri
05 mai 2024, 12:00 Sărbători şi obiceiuri views 61968
Paştele la moldoveni
05 mai 2024, 12:00 Sărbători şi obiceiuri views 61968

Paştele la moldoveni

Învierea Domnului sau Paștele este una din cele mai așteptate și mai respectate sărbători religioase care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos – Marele îndrumător al omenirii, considerat Fiul lui Dumnezeu. Paștele este sărbătoarea cea mai sfîntă din calendarul creștin, urmată de Crăciun.

Pentru ortodocși Paștele semnifică trecerea de la moarte la înviere și la viața veșnică. Viaţa şi moartea, învierea, poruncile lui Isus − exemplu sigur de urmat pentru toţi creştinii întru nemurire. În fiecare an Sfintele Paști se sărbătorește primăvara. Paștele (Pascalia ortodoxă) s-a stabilit în acord cu criteriile adoptate la primul Sobor Ecumenic (a. 325) de la Niceea, să se sărbătorească în prima duminică ce urmează după luna plină a echinocțiului de primăvară, nu mai devreme de 4 Aprilie.Toate bisericile creştine ortodoxe sărbătoresc Paştele pe stil vechi, cu excepţia celei din Finlanda, care a trecut la stilul gregorian (cel nou), în totalitate.

Se cunosc mai multe obiceiuri și credințe specifice Duminicii Floriilor: cine înghite trei mugurași de salcie va fi sănătos tot anul, este bine să se planteze pomi și flori în această zi, să se pună ramuri de salcie în grădini și vii pentru a le proteja de vătămători.

Pregătirea bucatelor pentru Paști începe în Săptămîna Mare, fiind respectată o anumită rînduială. Se pregătesc afumăturile din carne: jambonul, pastrama, cîrnații de casă. Cu o zi înainte de Paști se pregătesc și alte bucate precum: răcituri, pîrjoale, miel copt, friptură de miel, diferite salate. În Joia Mare gospodinele coc pască. Conform tradiției în Moldova se cunosc două feluri de pască: pasca cu brînză, și pasca dulce răspîndită și cu termenul cozonac.

Pentru sărbătorile de Paști, creștinii vopsesc ouă roșii. Originea acestui obicei se pierde în negura vremurilor. Oul este considerat drept simbol universal al nașterii, în cazul religiei creștine este atribuit mai frecvent simbolului renașterii, al nemuririi, făcînd parte și din simbolurile reînvierii naturii și vegetației.

Obiceiul de a înroși ouă de Paști l-au practicat strămoșii noști din timpurile cele mai vechi. La început ouăle erau vopsite numai în culoarea roșie, dar cu timpul au început să fie utilizate și alte culori. În vopsirea tradițională a ouălor de Paști se folosesc coloranți naturali: flori, frunze, fructe și coji de copaci. Spre regret astăzi unele metode de vopsire cu coloranți s-au uitat, fiind înlocuiți cu cei chimici, dăunători sănătăți. De rînd cu vopsirea ouălor într-o singură culoare s-a practicat și se continuă încondeierea ouălor cu diverse motive decorative. Este important de menționat că acest obicei s-a transformat în prezent într-o adevărată artă.

În noaptea învierii, credincioşii merg la Biserică pentru slujba religioasă și sfințirea bucatelor de Paști. În coșul de Paști gospodinele pun ouă roșii, pască, bucate din carne, caș etc. Alimentele aduse la biserică în această noapte sînt un simbol al reînvierii și al belșugului. În tradiția strămoșească era primit, ca întorcîndu-se de la biserică să păstreze focul aprins, aducînd lumina în casă și gospodărie.

Ajunși acasă, înainte de a se așeza la masă creștinii se spală cu apă proaspătă în care se pun un ou roșu, unul alb și o monedă de argint „ca să fie curați, sănătoși, rumeni și bogați anul împrejur”.

Așezîndu-se la masă creștinii mănîncă din cele sfințite, nu înainte de a se saluta cu expresia „Hristos a Înviat!”, răspunsul fiind „Adevărat a Înviat!”. Masa de Paști se caracterizează prin bogăția bucatelor, ouă vopsite, pască etc. Tradițional, de Paști se servește mielul copt. Sacrificarea mielului la această sărbătoare este preluată din practici precreștine, pentru a marca începutul perioadei de renovare a timpului. Mielul tăiat la sărbătoarea Paștelui, este identificat simbolic de creștini cu Iisus Hristos, prin care este reactualizată moartea sa fizică.

Pe vremuri la Paște, îndeosebi a doua și a treia zi, în multe sate se organizau jocuri, hora satului, unde veneau sătenii de toate vîrstele. Tradițional în zilele de Paști la moldoveni era „datul în scrînciob”. Drept plată pentru această distracție erau ouăle roșii. Se credea că cine se dădea în scrînciob, aceluia îi vor crește roadele înalte și-i va merge bine tot anul. A doua zi de Paști se obișnuiește ca finii să se ducă la nași cu daruri: pască, cozonac, ouă roșii, dulciuri etc.

În prezent, multe din tradițiile și obiceiurile strămoșești de Paște sînt valorificate atît în familiile moldovenilor cît și în cadrul diverselor manifestații culturale, etnofolclorice.

Cuvinte cheie:

moldovenii , tradiții , sarbatoare , Paste

Comentarii

 (0)
 
*
Cel puţin 3 caractere, doar litere latine

*
Cod Antispam:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1575
Populația:
998 locuitori

Bleşteni este un sat şi comună din raionul Edineţ. Din componenţa comunei fac parte două localităţi: Bleşteni şi Volodeni. Satul Bleşteni se află la o distanță de 12 km sud-vest de Edineţ, la 17 km de staţia de cale ferată Brătuşeni şi la 214 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 998 de oameni. Este menţionat pentru prima dată în documentul datat cu 19 mai 1575, cu numele Blişceanăuţi, ţinutul Hotin.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.