Mănăstirea Frumoasa – perla arhitecturii moldovenești (Foto)

Mănăstirea Frumoasa din Iași este o mănăstire ortodoxă de călugărițe ctitorită în secolul al XVI-lea de către hatmanul Meletie Balica și soția sa, Ana, prin anii 1583-1586 cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, pe locul unei vechi bisericuțe de lemn.

În timp primele constructii s-au degradat și demolat astfel că domnitorul Grigore al II-lea Ghica este nevoit între anii 1726-1733 să facă ample lucrări de reparații și reconstrucție. Domnul reconstruiește biserica și construiește un ansamblu de palate după modelul oriental "de la Țarigrad", amenajează un lac mare, precum și grădini cu fîntîni arteziene. Tot ansamblul rezultat al acestor amenajări era atît de frumos si atît de mult i-a impresionat pe contemporani încît tradiția spune că numele mănăstirii Frumoasa se datorează anume frumuseții locului. Ansamblul a devenit reședința de vară a domnitorilor moldoveni.

Cu timpul o parte din construcții s-au degradat și arhimandritul Ioasaf Moldovanu construiește între anii 1819-1833 turnul clopotniță care se mai păstrează în condiții foarte bune și astăzi. Între anii 1836-1839 se construiește actuala biserică în stil neoclasic de influență rusă.

În incinta mănăstirii se mai află ruinele unui fost palat din secolul al XVII-lea. Un alt ctitor important a fost Mihail Sturza care a împodobit interiorul bisericii și a ridicat alături un mausoleu pentru familia sa. Monumentul din marmură reprezintă un înger sprijinit pe un obelisc care are reprezentate stema Moldovei așa cum arăta ea în prima jumătate a secolului al XIX-lea și o clepsidră. Pe latura de est a ansamblului mănăstirii în zidul împrejmuitor mai este o a doua poartă cunoscută sub denumirea de "poarta spînzuraților". Traditia spune ca această poartă face legătura cu un maidan, loc unde se organizau execuțiile publice, în special în zilele de iarmaroc.

Biserica în forma ei actuală datează de la 1836 înlocuind în totalitate o biserică mai veche. Biserica construita în stil clasic are un plan dreptunghiular alungit, intrarea fiind marcată de 4 coloane puternice care susțin un fronton decorat. Ferestrele ample spre nord și sud sînt flancate de coloane atît în naos cît si în pronaos. În exterior încăperile tradiționale altar, naos, pronaos și pridvor sînt marcate prin cîte o turlă falsă construită după modelul turlelor bisericilor rusești.

Turnul-clopotniță cu elemente de o frumusețe plastică aparte marchează intrarea în incinta Mănăstirii Frumoasa.

Pînă la secularizarea averilor mănăstirești în anul 1863, Mănăstirea Frumoasa era una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova, avînd 16 moșii în Moldova și Bucovina. După secularizare, curțile domnești au fost transformate în cazarmă pentru diferite regimente de cavalerie, închisoare militară, apoi s-a instalat un spital militar cu specializare oftalmologică. După 1945 biserica Frumoasa a devenit biserică de parohie. După o perioadă destul de tulbure în istoria sa, această ctitorie voievodală și boierească a redevenit mănăstire, în vara anului 2003. În prezent, la Mănăstirea Frumoasa viețuiește o obște de călugărițe care au venit de la Mănăstirea Războieni din județul Neamț.

Mănăstirea Frumoasa - album foto