20 februarie 2015, 10:19 Realitatea moldovenească 9714

Expert: De ce s-a depreciat leul şi cum poate fi redresat

De la începutul anului, leul moldovenesc s-a depreciat cu 34% faţă de dolar şi cu 26% faţă de euro. În plus, acesta a slăbit şi în faţa rublei ruseşti cu 22%. Directorul Executiv al Centrului „Expert-Grup", Adrian Lupuşor, susţine că acest fapt a cauzat îngrijorări şi chiar panică în societate, alimentând esenţial aşteptările inflaţioniste.

De ce se depreciază leul?

Adrian Lupuşor a explicat că în Republica Moldova regimul cursului valutar este unul flotant: rata de schimb a monedei naţionale faţă de alte monede este determinată de cerere şi oferta de valută pe piaţă, iar BNM intervine doar cu scopul evitării fluctuaţiilor excesive şi în limita disponibilităţii activelor oficiale de rezervă. Respectiv, orice fluctuaţie este determinată de mecanismele pieţei: cerere şi ofertă.

Astfel, datele statistice disponibile denotă suprapunerea a trei fenomene majore care au determinat o depreciere atât de bruscă a leului din ultima perioadă. Este vorba despre deprecierea monedelor naţionale din regiune, diminuarea ofertei de valută ca rezultat al diminuării exporturilor, remiterilor şi a investiţiilor străine directe şi creşterea cererii pentru valută străină ca rezultat al retragerii de capital din ţară de către unele firme, aşteptări privind deprecierea în continuare a leului şi creşterea nivelului de valutizare a economiilor, subliniază economistul.

Dacă primii 2 factori, care reflectă condiţiile economice şi politice dificile din ţară şi regiune, erau relevanţi până în luna noiembrie 2014, începând cu luna decembrie 2014 şi până în prezent, tendinţa de depreciere nu este justificată de factori fundamentali, fiind determinată anume de creşterea excesivă a cererii pentru valută străină. Aceasta poate fi cauzată de panică, aşteptări negative, tranzacţii suspecte etc. şi, prin urmare, nu este de lungă durată. Astfel, în lipsa altor şocuri, am putea să ne aşteptăm la stabilizarea cursului de schimb pe parcursul anilor 2015-2016, mai spune Adrian Lupuşor.

Ce trebuie să întreprindă autorităţile?

Până în prezent, în lipsa unui Guvern funcţional, acţiunile s-au rezumat la înlăturarea simptomelor şi nu a cauzelor deprecierii. Astfel, pentru a satisface cererea de valută BNM a vândut de la începutul anului 2014 şi până în prezent circa 600 milioane USD, fapt ce a coborând nivelul activelor oficiale de rezervă la circa 3,3 luni de importuri (nivelul minim admisibil este de 3 luni de importuri). Odată cu accentuarea factorilor non-fundamentali şi, respectiv, cu atingerea pragului minim admisibil al rezervelor valutare, BNM a recurs la înăsprirea destul de drastică a politicii monetare (majorarea ratei de bază şi a normei rezervelor obligatorii), pentru a încuraja economisire în monedă naţională, reduce masa monetară şi atenua presiunile asupra leului moldovenesc.

Totuşi, Adrian Lupuşor susţine că există cel puţin două probleme fundamentale asociate cu aceste acţiuni:

1. Înăsprirea politicii monetare trebuia începută în mod gradual încă din 2013, când pe de o parte creştea economia, masa monetară şi activitatea creditară, iar pe de altă parte BNM menţinea o politică monetară ultra-relaxată. Drept rezultat, la moment, în condiţiile când pentru anul 2015 este prognozată o recesiune economică, BNM înăspreşte politica monetară, fapt ce ar putea acutiza criza din cauza accesibilităţii mai limitate la creditele bancare. Deşi, obiectivul central al BNM ţine de asigurarea stabilităţii preţurilor (obiectiv cu care, a propos, Banca s-a isprăvit în mod practic exemplar), la moment acesta intra în conflict direct cu cel de creştere economică urmărit de Guvern, fapt ce va complica eventualele eforturile de stabilizare macroeconomică a viitorului executiv.

2. Măsurile întreprinse de BNM nu sunt suficiente din motiv că acestea ţintesc în simptomele şi nu în cauzele problemei. Pe de o parte, acestea vizează factorii non-fundamentali, care pot fi cu greu influenţaţi de politica monetară, iar pe de altă parte, este necesară implicarea mai activă a Guvernului în vederea eliminării cauzelor deprecierii.

În particular este necesară stimularea competitivităţii şi impulsionarea exporturilor, sporirea atractivităţii pentru investiţiile străine directe, asigurarea debursării mai rapide a granturilor externe şi minimizarea efectelor negative ale deprecierii leului asupra păturilor vulnerabile din punct de vedere social.

Mai mult, Adrian Lupuşor subliniază că acţiunile BNM nu trebuie să se limiteze doar la cele de politică monetară, ci să-şi fortifice capacităţile de anticipare şi prevenire a riscurilor valutare şi inflaţioniste, să-şi consolideze independenţa politică şi instituţională, să-şi asigure o reglementare mai eficientă a sistemului bancar şi să-şi consolideze acţiunile de investigare şi penalizare a eventualelor atacuri speculative valutare.