14 iulie 2018, 16:30 Realitatea moldovenească views 14463
Opoziția cere bani pentru demontarea puterii
14 iulie 2018, 16:30 Realitatea moldovenească views 14463

Opoziția cere bani pentru demontarea puterii

Xenia Florea

Liderul Partidului Platforma „DA", Andrei Năstase, a postat pe pagina sa de pe o rețea de socializare un mesaj video adresat susținătorilor și simpatizanților săi, cerîndu-le ajutor financiar pentru "rezistența ulterioară și demontarea regimului actual".

„În prezent ne aflăm în toiul luptei împotriva regimului și trebuie să depunem toate eforturile pentru a cîștiga cele mai importante bătălii pentru viitorul nostru", a declarat el.

Mijloacele bănești, potrivit liderului Platformei „DA", sînt necesare pentru organizarea acțiunilor de protest, pentru "continuarea luptei noastre comune", pentru achitarea timpului de emisie, tipărirea ziarelor și altor materiale informative, pentru organizarea deplasărilor în localitățile țării etc.

La începutul acestei săptămîni, după întoarcerea de la Strasbourg, unde s-au întîlnit cu reprezentanții Parlamentului European, ai Comisiei Europene și ai Consiliului Europei, liderii opoziției "antisistem" au declarat despre necesitatea continuării luptei în cadrul Mișcării de Rezistență Națională, "căci nu sîntem singuri, cu noi e întreaga lume civilizată".

Putea fi și mai rău

Joia trecută, 5 iulie, la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat Rezoluția privind situația din Republica Moldova. În acest document sînt trei puncte-cheie. Momentul №1: pentru prima dată, una dintre instituțiile Uniunii Europene a numit oficial Republica Moldova "stat capturat". În p. 5 al Rezoluției, Parlamentul European își exprimă îngrijorarea în legătură cu deteriorarea standardelor democratice în Republica Moldova și subliniază faptul că „decizia instanțelor de judecată, despre care s-a declarat în mod repetat că se află sub influență politică și sînt controlate, este un exemplu de capturare a statului și denotă criza profundă a instituțiilor din Moldova".

Termenul "stat capturat" în raport cu Republica Moldova a fost folosit pentru prima dată de către secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, în anul 2015. Dar aceasta a fost opinia separată a politicianului, pe care el şi-a exprimat-o într-un articol scris pentru The New York Times. Pînă în prezent, structurile europene oficiale nu au operat cu acest termen.

Momentul №2: în conformitate cu punctul 9 al Rezoluției, Parlamentul European face apel către Chișinăul oficial să urmeze pe deplin recomandările Comisiei de la Veneția și pe cele ale Biroului OSCE pentru Instituții Democratice şi Drepturile Omului. Acest lucru semnifică că în UE nu s-au împăcat destul cu sistemul electoral mixt şi că Parlamentul European cere în continuare autorităților moldovene să anuleze "mixtul".

Momentul №3: Parlamentul European insistă asupra sancțiunilor financiare împotriva Republicii Moldova. Deputații europeni, cu majoritate de voturi, au cerut Comisiei Europene să suspende orice finanțare pentru Moldova pînă la alegerile parlamentare și să o reia numai dacă viitoarele alegeri vor fi organizate în conformitate cu standardele internaționale și, în cazul în care vor primi o evaluare pozitivă a structurilor internaționale specializate, precum și dacă autoritățile moldovene vor îndeplini o serie de condiții politice. Printre acestea: recunoașterea alegerii primarului Chișinăului, ancheta minuțioasă și imparțială în cazul furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar al RM („Autoritățile moldovene au făcut foarte puține progrese în acest sens", se menționează în Rezoluție), returnarea bunurilor furate, tragerea făptașilor la răspundere, indiferent de afilierea lor politică, asigurarea condițiilor favorabile pentru funcționarea societății civile, consultarea obligatorie cu societatea civilă privind proiectul Codului audiovizualului în noua lui redacție, înainte de adoptarea acesteia, excluderea „reformei cu dublă utilizare" a spațiului mass-media din Republica Moldova, pentru că, sub masca luptei cu „dezinformarea rusă", aceasta poate duce la eliminarea surselor mass-media independente, de opoziție și locale care nu dispun de suficiente resurse pentru realizarea cerințelor noului cod.

Apropo, deputaților europeni le-au fost propuse spre examinare 6 versiuni ale Rezoluției cu privire la Republica Moldova, iar documentul aprobat nu este nici pe departe cel mai rigid dintre ele. În alte versiuni ale Rezoluției erau formulări mult mai categorice.

Spre exemplu, Grupul Confederal al Stîngii Unite Europene/Stînga Verde Nordică propunea ca în rezoluție să fie scris că Republica Moldova este condusă de „oligarhia coruptă, care exercită presiuni și persecută opoziția", precum și să-și exprime îngrijorarea că autoritățile moldovene în cadrul anchetei furtului miliardului, "aparent, nu au prezentat încă o cerere de asistență juridică reciprocă statelor membre UE corespunzătoare și pînă în prezent aşa şi nu au fost furnizate informații privind conturile existente utilizate pentru spălarea mijloacelor financiare furate". Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni intenționa să includă în textul final al Rezoluției cerința Comisiei Europene de a revizui întreaga politică privind reformele judiciare și de a "mări nivelul de informare a opiniei publice cu privire la abilitatea organelor judiciare postcomuniste și postsovietice din țările fostului bloc sovietic de a interveni sau de a aboli voința democratică a poporului exprimată în cadrul alegerilor sau ale deciziilor parlamentelor". Și deși nu toți eurodeputații au fost de acord cu anumite puncte ale Rezoluției (așa cum a declarat Doru-Claudian Frunzulică, în urma aplicării sancțiunilor financiare vor suferi nu autoritățile RM, ci în primul rînd cetățenii de rînd) și chiar i-au acuzat pe colegi de standarde duble („Unde a fost indignarea voastră cînd, în anul 2017, pentru prima dată, președintele ales de întregul popor Dodon a fost suspendat temporar din funcție prin decizia Curții Constituționale?", a spus Udo Voigt, deputat din partea Partidului Național Democrat al Germaniei), 343 de deputați din 538 prezenți au votat pentru document, pe care liderii Partidelor DA, PAS și PLDM l-au numit „condamnare aspră pentru regim".

Continuarea articolului citiți pe noi.md.

Sursa: noi.md

Cuvinte cheie:

opoziție , bani

Comentarii

 (0)
 
*
Cel puţin 3 caractere, doar litere latine

*
Cod Antispam:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1843
Populația:
3354 locuitori

Baraboi este un sat şi comună din raionul Donduşeni. Baraboi este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul Baraboi este situat la o distanță de 23 km de orașul Dondușeni şi la 210 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 3354 de oameni. Satul Baraboi pentru prima data este atestat documentar la 3 ianuarie 1843.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.