17 august 2018, 12:50 Caleidoscop 11320

Сu ”tehnologiile” prin viață: nu oamenii muncesc, ci roboții

Partea întîi

Tot ceea ce adineaori părea o născocire a fantaștilor, azi devine realitate a vieții, ba chiar o rutină zilnică. Pe cînd cel mai apropiat viitor ne poate năuci cu și mai multe noutăți, noțiunea de "economie digitală" din categoria teoriilor abstracte intră în viața de zi cu zi. Sîntem noi gata să trăim și să muncim într-o lume nouă?

Pentru sine sau pentru oameni?

Așadar, ce este economia digitală? Ca orice altă noțiune modernă, aceasta nu are o definiție stabilă general acceptată. Există un întreg spectru de asemenea definiții. Inițial, noul termen menit să caracterizeze tendințele din economia mondială „digital economy", a fost propus în anul 1995 de către canadianul Donald Tapscott, specialist în afaceri și consulting. În lucrările sale Tapscott descrie cum poate și trebuie să se schimbe modul de trai al oamenilor sub influența tehnologiilor informaționale și de comunicare, dar și pune accent pe relațiile dintre utilizatori, în special, pe posibilitățile interacțiunii în rețea a persoanelor din diverse zone geografice, sfere de activitate etc. Anume creșterea în avalanșă a relațiilor informaționale stă la baza noii economii.

Unii specialiști consideră că "economia digitală" este un domeniu de activitate aparte, specific, care poate exista cu de la sine putere, adică poate procesa datele - acea informație "digitală" și aduce profit, fiind total autosuficientă. În același an 1995 specialistul american Nicolas Negroponte, angajat al Institutului de Tehnologie din Massachusetts, a opinat că este vorba despre o economie care trece de la procesarea atomilor la procesarea biților, adică din lumea materială în cea virtuală. În opinia lui, o asemenea economie este imposibilă.

„Personal, nu sînt interesat de o asemenea economie, - spune docentul Iurie Pușneac, candidat în științe tehnice. – Chiar dacă aceasta face bani, fie și mari, ea nu seamănă grîu, nu produce oțel, nu construiește case, cu alte cuvinte, nu vizează viața oamenilor. De aceea, cea de-a doua interpretare a noțiunii de economie digitală este pentru mine mai plauzibilă, căci presupune că nu este vorba despre o oarecare parte specifică a economiei, ci despre încă o treaptă în dezvoltarea economiei tradiționale, clasice. Adică, pornind de la lumea antică, economia în sine urcă mai multe trepte și astăzi ajunge la cea de-a patra treaptă, pe care o putem numi digitală, din simplul motiv că la baza ei stă procesarea informației și tehnologiile informaționale. Anume ele devin utilizabile și în sferele tradiționale, care în rezultat capătă niște calități și avantaje noi sau apar domenii noi.

Majoritatea specialiștilor împărtășesc această interpretare a noțiunii de economie digitală. Anume ea este prețioasă, deoarece nu ne îndepărtăm de la sarcinile concrete ale omenirii, ci vedem în ea posibilitatea de a satisface necesitățile oamenilor. Principalele țări pun anume o astfel de economie la baza viitoarei prosperări. Întîi de toate, este vorba despre așa-zisul program 4.0, implementat de Germania și copiat de programele de stat ale multor țări. Dar acestuia îi este caracteristică o anumită restricționare, dat fiind faptul că se limitează doar la industrie. Japonezii însă au mers mai departe. Programul lor se numește «Societatea 5.0» și este menit să soluționeze nu doar problemele de producere, dar și pe cele sociale, inclusiv îmbătrînirea populației, prelungirea vieții și asigurarea prosperității chiar și pentru păturile cele mai sărace. Se pune problema ca oamenii în etate să se simtă necesari, satisfăcuți, înstăriți. În acest fel niponii utilizează tehnologiile avansate pentru a rezolva tradiționalele probleme umane.

În afară de liderii recunoscuți, sarcini interesante își propun şi China, și Rusia. În Rusia discuțiile serioase pe marginea economiei digitale, la nivel legislativ și la cel al programelor de stat, au început anul trecut.

„Reușim oare? Dacă ținem cont de dimensiunile enorme ale țării și de problemele birocratice mari, nu va fi o treabă ușoară, - crede Iurie Pușneac.– Totuși potențialul țării este unul bun și oricum se va reuși ceva".

O informație de ultimă oră confirmă că "oricum se va reuși ceva". Conform ratingului ONU, efectuat la fiecare doi ani, în scopul determinării nivelului soluțiilor tehnologice și a numărului de servicii electronice în cele mai mari orașe ale lumii, în anul 2018 Moscova a luat primul loc între 40 de orașe, depășind Londra, Parisul, Amsterdamul și New-York-ul.

Continuarea articolului citiți pe noi.md.