|
Cel mai sănătos dintre fructele toamnei. 9 motive ca să îl incluzi în dietă
Toamna se apropie cu paşi repezi şi aduce cu sine o „ofertă" foarte bogată de fructe. Din bogăţia acestui anotimp, la loc de frunte, alături de struguri şi mere se află prunele. E păcat să nu profităm de aceste fructe aromate şi răcoritoare atâta vreme cât se găsesc din belşug, nu sunt scumpe, iar beneficiile pentru sănătate sunt imense.
Prunele ne aduc o mare concentraţie de vitamine şi minerale, ajută la slăbit, vindecă unele afecţiuni, detoxifică organismul şi fac bine la frumuseţe.
Pe de altă parte, aceste fructe reprezintă o importantă sursă de vitamina C, vitamina A, vitamina K, potasiu şi fibre. Fenolii, alţi compuşi benefici din prune, protejează stratul natural de grăsimi care compun neuronii creierului uman.
Iată care sunt cele mai cunoscute beneficii care fac din prune aliatul sănătăţii noastre:
1. Prunele sunt o sursă importantă de vitamina C, fiecare fruct conţine 7% din aportul recomandat zilnic. Vitamina C este un antioxidant, aşa că îţi poate apăra celulele de o posibilă degradare.
2. Alunga oboseala - o cură de prune este cel mai la îndemână tratament pe care-l putem face pentru întărirea organismului. Vom elimina toxinele, vom purifica ficatul, toate organele vitale vor primi din plin energie. Banala prună este un rezervor fantastic de vitamine A, B1, B2 si C, minerale precum sodiul, potasiul, calciul şi fierul.
3. Prunele reprezintă laxativul cel mai sănătos – datorită conţinutului mare de apă (80%), favorizează eliminarea renală, contribuind în egală masură la eliminarea pietrelor la rinichi sau în tratamentul infecţiilor urinare.
4. Combat anemia, graţie acţiunii vitaminei C, care intervine în absorbţia fierului la nivelul organelor digestive.
5. Prunele actionează ca un stimulent al memoriei – antioxidanţii puternici din prune te ajută să elimini celulele deteriorate ale creierului.
6. Prunele sunt sărace în calorii, ceea ce înseamnă că sunt benefice dietei tale. Fiecare prună conţine 30 de calorii, adică 1,5% din caloriile recomandate pentru fiecare zi.
7. Conţinutul mare de potasiu al prunelor ţine sub control tensiunea arterială şi reduce riscul accidentelor vasculare cerebrale, iar pigmentul roşiatic-albăstrui al prunelor, numit antocianină, poate ajuta la prevenirea diverselor tipuri de cancer.
8. Fiind foarte sărace în grăsimi ( fiecare fruct conţine mai puţin de 0,2 grame), prunele previn bolile de inimă. În plus, ele nu conţin grăsimi saturate, care pot creşte riscul atacului de cord prin creşterea colesterolului.
9. Ajută la frumuseţe-prunele bine coapte se folosesc şi în cosmetică. Măştile cu prune, fiind astringente, sunt recomandate în cazul tenului gras, cu porii deschişi. Fructele se zdrobesc şi se ţin pe faţă timp de 20 de minute, după care se îndepărtează cu apă călduţă. Masca poate fi combinată şi cu un albuş de ou bătut spumă.
Sursa:
- Regim liberalizat de vize pentru traficul de mărfuri: cu cine a convenit acest lucru Ucraina
- Regimul liberalizat de vize cu Republica Ecuador a fost anulat
- Proiectul Moldovenii.md împlinește 13 ani
- Un angajat al ambasadei Republicii Moldova în Rusia a fost declarat persona non grata
- Tragedia de la Crocus City Hall: MAE nu confirmă rănirea unui cetățean moldovean
- Republica Moldova anulează regimul liberalizat de vize cu Ecuador
- Reteta de varza murata fara sare de la Pol Brag
- Tribul amazonian care folosește telepatia (+Foto)
- Șamponul natural poate fi făcut acasă. Iată 4 rețete simple...
- Această baie elimină toate toxinele din organism în doar 20 de minute! Simte puterea vindecătoare a…
- Cum crește pinul - video accelerat
- Alcoolul - băutura lașiilor
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Municipiu
- Prima atestare:
- 1421
- Populația:
- 122669 locuitori
Municipiul Bălţi, „capitala de nord” a Republicii Moldova, este al treilea ca mărime, potenţial industrial şi cultural, după Chișinău şi Tiraspol, centru urban al ţării, cu o populaţie de 122669 locuitori, conform datelor recensămîntului din anul 2004. Se presupune că primele atestări documentare despre localitatea Bălţi datează din anul 1421, cînd, prin dania lui Alexandru cel Bun, în valea rîului Răut se constituie domeniul cneaghinei Ringala, fosta soţie a voievodului. Anume în această zonă, ar fi fost întemeiată ulterior aşezarea Bălţi. Cert este faptul că denumirea localităţii vine de la locul mlăştinos, plin de bălţi, unde se înființează localitate.
Comentarii
(0)