Alergie de primăvară
Foto: ruvr.ru |
Conform datelor statistice, între 13 şi 35% de ruşi, în funcţie de regiune, suferă de alergie. În Germania, de alergie suferă un sfert din populaţie. În Rusia, praful era considerat principalul vinovat, scrie ruvr.ru.
Biroul Serviciului Sanitar şi Controlului Consumatorilor din Sankt-Petersburg afirmă că putem să nu ne temem de praful care umple oraşele după topirea zăpezii. Nu există o legătură directă între aerul prăfuit şi reacţiile alergice. Medicul alergolog Evghenia Stepanova are o opinie diametral opusă.
„Dacă vorbim despre nocivitatea prafului şi capacitatea lui de a provoca alergii, putem spune că da, el înrăutăţeşte starea mucoasei şi reprezintă un factor ce predispune la dezvoltarea alergiei. În cazul de faţă acest factor este mai periculos pentru cei care sînt predispuşi genetic la alergii”.
Specialiştii leagă creşterea numărului bolnavilor de alergie de cîţiva factori: predispoziţia genetică, stresul, poluarea mediului înconjurător şi creşterea statutului social-economic. Cu alte cuvinte, cu cît o ducem mai bine, cu atît sistemul nostru imun este mai slab. Chiar şi faptul că în societatea contemporană familiile nu mai sînt numeroase duce la îmbolnăvirea mai frecventă a copiilor.
Alergia sezonieră şi alergia la alimente sînt două lucruri complet diferite. De regulă, organismul uman „respinge” alimentele cu care noi nu sîntem obişnuiţi istoriceşte. Fructele exotice, condimentele, genurile de peşte şi carne cu care nu sîntem obişnuiţi pot deveni un catalizator al alergiei, dacă nu la noi, atunci la copiii noştri.
De exemplu, în trecut, laptele de soia era recomandat copiilor care suferă de intoleranţă la lactoză. În Rusia a crescut o generaţie care nu tolerează orice fel de produse din soia.
Un alt fenomen nou în viaţa noastră îl reprezintă alergia căpătată la serviciu de care suferă fiecare al treilea rus. În fruntea listei se află cei care lucrează în birouri. Alergia este provocată de aparatele tehnice de care, de obicei, sînt pline birourile. În timpul lucrului, computerele se încălzesc pînă la 50-55 de grade şi emană compuşi chimici toxici care pot provoca reacţii neplăcute. De asemenea, computerul electrizează particulele de praf din aer. Ele nu se depun pe jos, ci se lipesc de faţă şi piele producînd iritaţii.
Există un nou tip de alergie, mai precis o pseudoalergie. Cauza este locul de muncă care nu ne place. Criza şi frica de a pierde locul de muncă au făcut ca această problemă să afecteze mult mai multe persoane. La prima vedere, omul pare că este mulţumit, însă oboseala şi stresul se acumulează şi rezultatul este imprevizibil: de la urticare pînă la sindromul bronhospastic.
Prin urmare, alegeţi-vă un loc de muncă care să vă placă. Cine ştie, poate că atunci veţi uita de alergie pentru întotdeauna.
- Un moldovean a decedat în SUA după ce a fost electrocutat de polițiști. Precizările MAE
- Veste bună pentru moldovenii în Spania
- Regim liberalizat de vize pentru traficul de mărfuri: cu cine a convenit acest lucru Ucraina
- Regimul liberalizat de vize cu Republica Ecuador a fost anulat
- Proiectul Moldovenii.md împlinește 13 ani
- Un angajat al ambasadei Republicii Moldova în Rusia a fost declarat persona non grata
- Valea Surselor și complexul megalitic misterios (+Foto)
- Sare și saună: rețetă simplă și eficientă pentru îmbunătățirea sănătății.
- Poporul care nu cunoaște bolile
- Îmi iubesc foarte mult casa de la țară!
- Oamenii de știință de la Stanford au declarat că au inventat o metodă de creare a unui om artificial
- Cutele de viespi în medicina tradițională
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- sec. XVIII
- Populația:
- 1061 locuitori
Beştemac este un sat şi comună din raionul Leova. Din componenţa comunei fac parte localităţile Beştemac și Piteşti. Localitatea se află la distanța de 32 km de orașul Leova și la 85 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1061 de oameni. Satul Beștemac a fost menționat documentar în secolul al XVIII-lea.
Comentarii
(1)