17 mai 2022, 15:00 21471

Glinjeni – 468 de ani de istorie

Satul Glinjeni aniversează în acest an 468 de ani de la prima atestare istorică. Glinjeni este un sat şi comună din raionul Șoldăneşti. Satul este situat la o distanță de 10 km de orașul Șoldănești și la 122 km de Chișinău.

Primele așezări umane pe moșia satului  Glinjeni au apărut în mileniile IV-III î.Hr.  Încă 4 sate au luat fiinţă aici în jurul anilor 300-400 î. Hr. Două din ele erau fortificate cu şanţuri şi valuri de apărare. În jurul anului 200 î.Hr. toate aşezările au ars, ca urmare a invaziei triburilor germanice ale bastarnilor, pe vetrele lor fiind atestate urme de case arse și obiecte casnice din epoca timpurie a fierului.  

După întemeierea Moldovei, s-a format satul actual Glinjeni. Documentele atestă pentru prima dată această silişte la 20 aprilie 1554, într-un uric de la Alexandru Lăpuşneanu, prin care logofătului loan Movilă i se întăreşte satul Glinjeanii pe Nistru. În 1582 Iancu voievod confirma stăpînirea lui Ioan Movilămmare vornic și Simion Movilă paharnic asupra satului.  Voievodul Radu Mihnea dăruieşte în 1624 o parte din ocina satului "Glinjeni cu mori în apa Cernavoda" postelnicului Enache, iar domnitorul Moise Movilă dă în 1634 o altă parte a acestui sat Mănăstirii Sf. Sava din Iaşi. Vasile Lupu a confirmat Mănăstirii Sf. Sava stăpînirea asupra moşiei Glinjeni dăruită de către postelnicul Enache.

Recensămîntul întreprins de administraţia militară rusă în 1774 a înregistrat la Glinjeni 39 de gospodării. În 1807 în Glinjeni este ridicată o biserica acoperită cu paie. Recensămîntul din 1859 a fixat în acest sat 85 de gospodării cu 354 de locuitori. La începutul secolului XX Glinjeni avea 120 case, cu o populaţie de 820 locuitori. În sat a fost deschisă în 1906 o școală primară, frecventată de 67 de copii.  

Actorul de teatru şi cinema Mihai Volontir  născut la 9 martie 1934 este originar din satul Glinjeni. A absolvit Şcoala Pedagogică din Orhei. Debutează în 1957 în spectacolul "Chirița în Iaşi" de Vasile Alecsandri, montat la Teatrul din Bălți. Debutează  în cimematografie în anul 1967, în comedia "Se caută un paznic" după povestea "Ivan Turbincă" de Ion Creangă. A interpretat numeroase roluri în spectacolele de teatru, în filme: Dimitrie Cantemir în filmul "Dimitrie Cantemir", Budulai în pelicula "Ţiganul", etc. Jocul lui Volontir, bazat pe o remarcabilă intuiţie artistică şi forţă de pătrundere a mesajului operei dramatice, a fondului spiritual al personajului, este susţinut şi de inepuizabila-i inventivitate şi capacitate de improvizare. Cei peste o sută de eroi întruchipaţi de M. Volontir prezintă personaje de cele mai diverse origini sociale şi particularităţi psihologice.

Mihai Volontir  este laureat al Premiului de Stat al RSS Moldoveneşti şi Premiului de Stat al Federaţiei Ruse. Artist al poporului din URSS. Între anii 1990-1994 a fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova,  şi-a pus semnătura sub Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.