Bezviconi Gheorghe

Bezviconi Gheorghe (14.04.1910, Jitomir, Ucraina − 30.06.1966, Bucureşti, România). Istoric literar, heraldist, slavist. Fiul lui Gavriil Bezveconnîi, inspector general al navigaţiei fluviale din Basarabia şi al Sofiei Pigulovski. Este unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Scriitorilor şi Publiciştilor Basarabeni (1940). La Bucureşti audiază cursurile de istorie ale lui N. Iorga. În 1938 este angajat la Institutul pentru Studiul Istoriei Universale. În anii postbelici (1953-1954) este persecutat. Pentru a supravieţui, se angajează portar, apoi paznic la Cimitirul Bellu. Dar şi aici Bezviconi lucrează asupra a două preţioase lucrări documentare: „Cimitirul Bellu din Bucureşti” (1941) şi „Necropola Capitalei”. A avut şi diverse pseudonime: Gh. Bohus, Alexie Gurja, Nicolae Pîndaru, Gh. Moldovan ş.a. Colaborează cu publicaţiile de limbă rusă de la Chișinău: „Deni” (1929), „Naşe vremea” (1931), „Naşa reci” (1937), precum şi la periodicele româneşti: „Izbînda” (1932), „Viaţa Basarabiei” (1932-1934; 1937-1941), „Din trecutul nostru” (1933-1939) (revistă înfiinţată de însuşi Bezviconi); şi la cele din ţară: „Însemnări ieşene” (1936, 1940), „Adevărul literar şi artistic” (1937), „Cuget clar” (1937,1939), „Convorbiri literare” (1939-1941) ,,Revista istorică” (1940), „Vremea” (1941), „Revista Fundaţiilor Regale” (1941). A fost preocupat şi a tratat în lucrările lor teme de genealogie, heraldică, medievistică, literatură şi artă. Este autorul cărţilor „Cărturari basarabeni” (1940), „Profiluri de ieri şi de azi” (1943), „Călători ruşi în Moldova şi Muntenia” (1947), „Puşkin în exil” (în colaborare cu S. Callimachi, 1947) ș.a.

Opere:
„Armenii în Basarabia, Manuc-Bei” − Chișinău, 1934, ed. II -1938;
„Din alte vremi” − Bucureşti, 1940;
„Boierimea Moldovei dintre Prut şi Nistru”, Documente − Bucureşti, vol. I-1940, voi. II-1943;  
„Costache Stamati. Familia şi contemporanii săi” − Iaşi, 1942;
„Profiluri de ieri şi de azi” − Bucureşti, 1943;
„Călători ruşi în Moldova şi Muntenia” − Bucureşti, 1947;
„Necropola Capitalei” − Bucureşti, 1972; Chișinău, 1997;
„Gheorghe Bezviconi”, bibliografie, Chișinău, 1995;
„Profiluri de ieri şi de azi”, în vol. „Fapte trecute şi basarabeni uitaţi”, Chișinău, 1992.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1903
Populația:
87 locuitori

Alexandrovca este un sat din cadrul comunei Plopi, raionul Cantemir. Localitatea se află la distanța de 10 km de orașul Cantemir și la 127 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 87 de oameni. Satul Alexandrovca a fost înființat în anul 1903.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.