Apostol  Veniamin - actor, regizor.

Veniamin Apostol s-a născut la 15 august 1938 în satul Dubna, raionul Soroca. A absolvit şcoala republicană de iluminare culturală „E. Sîrbu” din oraşul Soroca în anul 1955, apoi Institutul de Arte „G. Muzicescu” de la Chișinău - 1964, apoi la Institutul de Stat de Artă Teatrală „A. Lunacearschi” de la Moscova - 1969, clasa profesorului Anatolie Efros. În acelaşi an şi-a început cariera artistică la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” (fostul Teatru Academic Rus „A. S. Puşkin”). La sfîrşitul anului 1970  Veniamin Apostol  a devenit director artistic al teatrului. Pe parcursul anilor 1969-1977 şi 1981-1985 a fost regizor la Teatrul Naţional Mihai Eminescu, din anul 1985 – regizor-şef al Teatrului Dramatic Rus „A. Cehov”.

A debutat în anul 1969 cu spectacolul „Noaptea privighetorilor”, de B. Ejov. Printre piesele  de teatru montate de Domnia Sa se numără: „Unde eşti, Campanela”?, „Curajul bărbaţilor” (A. Marinat), „Tache, Ianke şi Cadîr” (V. Ion Popa), „Toate trei anotimpurile” (A. Busuioc), „Preşedintele”, „Pomul vieţii”, „Abecedarul”, „Destinul”, „Sperietoarea” (D. Matcovschi), „Mîrţoaga cu clopoţei”, „Casa mare” (I. Druţă), „Cîrlanii” (C. Negruzzi), „Kir Ianulidi” (V. Alecsandri). A promovat şi a susţinut prin toate mijloacele posibile dramaturgia naţională, creînd împreună cu scriitorii Dumitru Matcovschi şi Ion Druţă o serie de spectacole de excepţie, care au intrat în fondul de aur al teatrului naţional. A jucat mai multe roluri în filme, creînd personaje de neuitat. A susţinut doctoratul la GHITIS în anul 1977, a activat în calitate de profesor la Institutul de Arte de la Chișinău. A publicat articole şi studii în scopul de a atrage  de a promova arta teatrală. Veniamin Apostol pe parcursul a 9 ani a fost preşedintele Uniunii Teatrale, în anii 1991-1999  a fost rector al Institutului de Arte de la Chișinău. În calitatea sa de deputat al Sovietului Suprem al URSS, împreună cu alţi intelectuali şi patrioţi moldoveni a apărat demnitatea şi onoarea poporului nostru. A murit la 14 decembrie în anul 2000.

Titluri şi medalii:
•    Maestru Emerit al Artei (1982),
•    Artist al Poporului din RSSM (1989),
•    „Оrdinul Republicii”.

Filmografia:
„Casa lui Dionis” - 1980
„Viaţa şi nemurirea lui Serghei Lazo” - 1985
„Luceafărul” - 1986
„Dansul efemer al dragostei” - 1988
„Caracter bărbătesc sau Tangou deasupra prăpastiei 2”, 1999 – medic-şef