Materiale din compartiment: Galeria foto |

Toma (Fomiciova) Svetlana

Svetlana Toma s-a născut la 24 mai 1947 în oraşul Chișinău, numele ei adevărat este Svetlana Fomiciova. Mama sa, Ida (Ita) Suhaia - a participant la mișcarea ilegalistă din Basarabia în anii '30 ai secolului al XX-lea, pe linia maternă provine dintr-o familie de burghezi cu rădăcini franceze, pe linie paternă provine dintr-o familie de ţărani din gubernia Voronej din Rusia. Svetlana și-a petrecut o parte a copilăriei și adolescenței în oraşul Bălți, unde a absolvit în anul 1965 Școala medie № 16, apoi şi-a continuat studiile la Institutul de Arte de la Chișinău (1965-1969).

În anul 1966 debutează în calitate de actriță în rolul Ioanei, fiica ciobanului Iluță în filmul „Poienele roșii”, produs la studioul „Moldova-film” în regia lui Emil Loteanu, tot el a fost cel care i-a schimbat numele în Svetlana Toma. Din anul 1969 şi pînă în anul 1976 este actriţă a teatrului „A. Cehov” de la Chișinău. Iar începînd cu anul 1976 este actriţă a Teatrului Actorului de Cinema de la „Moldova-film”.

Printre filmele care i-au adus faimă internaţională se numără „Poienele roșii” - 1966, „Lăutarii” – 1968, „O şatră urcă în cer” – 1976, „Ana Pavlova” - 1983„Luceafărul”- 1986. Filmul regizorului moldovean Emil Loteanu «O tabăra urcă în cer» după povestirea timpurie a lui Maxim Gorki (în care SvetlanaToma a jucat rolul ţigancei iubitoare de libertate - Rada, în 1976) a devenit lider al difuzării în URSS (64,9 milioane de telespectatori), iar Svetlana Toma, conform sondajului revistei „Ecranul sovietic”, a fost recunoscută ca fiind cea mai buna actriţă a anului. Cel mai important rol din cariera sa rămîne rolul Radei, Svetlana devine de asemenea sex simbolul URSS (ea a fost aceea care a apărut prima dezgolităîntr-un film societic), tot Svetlana a fost pentru o perioadă de timp fotomodel al unei agenţii italiene, fiind deschizătoare de drumuri şi pe acest făgaş.

S-a filmat în filmele mai multor regizori cunoscuţi: V. Vengerov – „Cadavrul viu” (1969), I. Frid – „Cuvioasa Marta” (1982), P. Ciuhrai – „Oameni în Ocean” (1979), V. Basov – „Şapte strigăte în Ocean” (1981), V. Akhadova – „Treburile familiei Gaiurov”(1974), R. Ibraghimbekov –„Solo pentru bariton şi orchestră” (1977), etc.

Timp de mai mulţi ani, Svetlana Toma locuieşte şi activează la Moscova. Este membră a Uniunii Cineaştilor din Moldova şi Rusia. Are la activul său o mulţime de roluri. În anul 1999, împreună cu alţi actori a luat parte la proiectul „Cîntă stelele de teatru şi cinema”, în cadrul căruia a interpretat melodii retro. La finele proiectului a avut loc un concert şi a fost lansat un CD, produs în SUA şi la „Radio MPS”.

Premii şi titluri: Premiul „Cea mai buna actriţă” (rolul Radei din filmul „O şatră urcă în cer”) la Festivalul International de Film de la Praga - 1977; Diploma „Cea mai buna actriţă” (pentru rolul Radei) la Festivalul Internaţional de Film din Panama - 1977; Diploma Uniunii Cineaştilor şi Comitetului Central al Cinematografiei „Cel mai bun rol feminin” pentru filmul „Vreau să cînt”, Chișinău - 1979; Artistă Emerită a RSS Moldoveneşti - 1979; Artistă Emerit a Rusiei - 2001; Titlul de „Cea mai influentă actriţă a secolului al XX-lea” 2006; Artistă a Poporului din Republica Moldova - 2008; Titlul de „Cetăţeancă de Onoare a oraşului Bălţi”pentru „contribuția substanțială în dezvoltarea culturii și artei, precum și pentru susținerea relațiilor de prietenie cu municipiul Bălți” - 2008.

Filmografia:
Poienile roşii”, 1966 - Iluţă (Ioana) – rolul principal,
Această clipă”, 1966 - franțuzoaica,
„Cadavrul viu”, 1968 – ţiganca Maşa,
Lăutarii”, 1968 – Raminu, mireasa lui Radu Negostin,
„Casa lui Serafim”, 1971 – Sofiica - rol principal,
Casa părintească”, 1973 - Ileana,
„Fîrtate” | «Войникът от обоза» (URSS, Bulgaria), 1973 - Mariica,
„Treburile familiei Gaiurov”, 1975 - Aişa Safarova, directorul şcolii săteşti,
O întîmplare la festival”, 1975 - solistă a ansamblului de dansuri „Porumbiţa” Viorica Moraru – rol central,
„O tabără urcă în cer”, 1976 - Rada – rol central,
„Rădăcinile vieţii”, 1976 - Greta,
„Măsura vinovăţiei”, 1977 (România),
„Gingaşa şi tandra mea fiară”, 1978 – Tina,
„Suspectul”, 1978 – Saburova,
„Aşteptaţi omul de legătură”, 1978 – Svetlana – rol central,
Bună ziua, am sosit”, 1979 – Veronica,
„Serenada întreruptă”, 1979 - Mariam,
„Vreau să cînt”, 1979 – Rodica - rol central,
„Cuvioasa Marta”, 1979 - Donna Lucia,
„Oameni în ocean”, 1980 – Catea,
La porţile satanei”, 1980 - Aniţa,
„Misterul notebook-ului”, 1980 – Nataşa - rol central,
„Cine bate la uşa mea ”, 1981 – Nina, soţia lui Ghera - rol central,
„Căderea Condorului”, 1982 – Maria,
„După nopţile albastre”, 1982 - Taia,
„Ratili” | Písně by neměly umírat» (URSS, Cehoslovacia), 1983 - Enriche Mazaccio,
„Anna Pavlova” (URSS, Marea Britanie, RDG, Cuba,Franţa), 1983 – Liubovi Fiodorovna,
„Cum să devii celebru”, 1983, 1986 – rol episodic,
„Căpitanul Fracassi”, 1984 –Serafina, comedianta,
Vîntul sălbatic” | «Divlji vetar», 1984 (URSS, Iugoslavia),
Luceafărul”, 1985 – Veronica Micle- rol principal,
„Şapte strigăte în ocean”, 1986 - Mercedes,
„Ţiganii mei”, 1986,
„Istoria unei echipe de biliard”, 1987 – văduva Leonora,
Sper fără speranţe”, 1988,
„În doi pe muchia timpului”, 1989,
Cursa”, 1989 - Maria - rol central,
„Suvenir pentru procuror”, 1989 - Sofia Samsonova, soţia directorului fabricii, antrenoare de aerobic,
„Dina”, 1989 – Svetlana Ivanovna,
„Stele rătăcitoare”, 1990 - Leia,
„Jocul de-a moartea sau Străinul”, 1991 – Elvira,
„Linia morţii”, 1991 - Elena Mihailovna Serova,
„Trenul pînă la Brooklyn”, 1994 - Evghenia Ivanovna,
„Vom trăi!” | «Будемо жити!», 1995 (Ucraina),
„Cafeneaua „Căpşunica” - englezoaica, 1996,
„Cratiţă” | episodul 134,
„Admiratorul” – Margarita Borisovna, meditatorul Irinei, „englezoaica”, 1996,
„Hoaţa” - Nadejda Ivanovna, 1999,
„Doamna fără adăpost” - Nina Tumanskaia, 2001,
„Ecoul de rămas bun” - registratoare la Oficiul Stării Civile, 2001,
„La mulţi ani!”, 2003,
„Sărmana Nastea”, 2003-2004 - Sîciha – rol central,
„Liuba, copii şi fabrica …”, 2005 -2006 - tanti Toma,
„Grijile zilei de mîine”, 2006,
„Surprinzătoarea”, 2007,
„Mireasa fugară», 2007 | episodul 1,
„Minciuna amară”, 2007 | episodul 6,
„Dragoste şi minciună”, 2007, episodul 13 şi 14,
„Chestiuni de familiе”, 2007 | episodul 15,
„Rudele şi prietenii”, 2007 - Natalia,
„Cadoul sorţii”, 2009 - mama Marinei,
„Fonograma pasiunii”, 2009 - mama Vitei,
„Petrecerea fetelor”, 2010 - Liudmila Pavlovna, mama Marusei.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1910
Populația:
370 locuitori

Sagaidac este un sat din cadrul comunei Bălţata, raionul Criuleni. Satul este situat la o distanţă de 23 km de oraşul Criuleni şi la 31 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 370 de oameni. Satul Sagaidac a fost întemeiat în anul 1910.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.