25755
Defileul Buzdugeni, Edineţ
La distanţa de 224 km de Chișinău şi la 22 km de centrul raional Edineţ se află satul Buzdugeni, care face parte din comuna Burlăneşti. Satul se întinde pe malul rîului Racovăţ, afluent al Prutului. Conform mărturiilor scrise satul a fost fondat în anul 1672. Cu toate acestea, numeroase săpături arheologice efectuate prin aceste locuri demonstrează că cu mult înainte de această dată pe acest loc a fost o aşezare şi există motive să credem, că lîngă locul unde este situat satul a fost un alt sat care a fost fondat în anul 1400. Arheologii îl numesc Buzdugenii Vechi.
Mai mult decît atît − sondajele arheologice ne permit să afirmăm că în una din peşterile versantului drept al Defileului Buzdugeni din apropierea satului s-au păstrat urmele unei aşezări permanente a omului neolitic cu vîrstă de aproximativ 40 de mii de ani.
Conform datelor ultimului recensămînt, satul ocupă 8 km², numără 159 gospodării şi 434 de locuitori. Satul este situat pe vîrful unui deal, la o altitudine de circa 200-250 m deasupra nivelului mării. Are 712 de hectare de teren agrar. În sat este o şcoală primară, punct medical, club. Satul este gazificat.
Un pic mai jos de sat spre rîul Racovăţ se află unul din monumentele naturale ale Moldovei − Defileul Buzdugeni, pe fundul căruia curge rîuleţul Racovăţ, care a săpat în milioane de ani defileul însuşi în masivul de toltre. Aceasta este cel mai adînc defileu din Republica Moldova, adîncimea sa depăşeşte 200 m. Defileul are o lungime de aproximativ 1 km. Deosebit de pitoresc este versantul său drept, pe care cresc arbuşti, ierburi şi flori, toate acestea împreună cu proeminenţele stîncilor multicolore acoperite cu muşchi şi licheni, creează o impresie de neuitat.
Versantul stîng al defileului este supus surpărilor permanente, în rezultatul cărora malurile rîului Racovăţ şi albia sa sînt parcă presărate cu numeroase stane de calcar, care se sfarmă. În cîteva locuri, aceste surpări creează parcă bare şi ca rezultatul de pe pantele defileului se poate auzi cum curge apa, care trece de obstacolele create în calea sa.
În interiorul versantul drept, la circa 10 m de la vîrful său se află faimoasa peşteră neolitică de formă rotundă cu o adîncitură uşoară în partea sa dreaptă. Peştera este păzită de influenţa intemperiilor atmosferice externe, este aproape invizibilă chiar de pe versantul opus al defileului. Peştera este foarte atent săpată în stînca de toltre şi s-a păstrat aproape în întregime. Puteţi ajunge la ea pe o cărăruşă îngustă, şerpuitoare de-a lungul cornişei stîncii. Este ascunsă atît de iscusit, că dacă nu ştiţi despre ea, este aproape imposibil să o găsiţi.
Partea de jos a defileului, adică valea rîului Racovăţ, este aproape lipsită de vegetaţie, cu excepţia a cîtorva grupuri de sălcii, aplecate deasupra rîului. În schimb panta şi vîrful defileului surprind prin bogăţia lumii vegetale. Aici puteţi găsi specii rare de flori, incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova, de aceea turiştilor care vizitează aceste locuri le-am recomanda să nu rupă şi să nu calce în nici un caz, plantele ce cresc aici.
Împrejurimile defileului sînt, de asemenea, foarte pitoreşti. Rîul Racovăţ este foarte frumos, curgînd prin defileu şerpuieşte asemenea unei panglici argintii în direcţia unui alt defileu cunoscut Defileul din apropierea satului Brînzeni, pe care l-am descris deja. Mai trebuie să menţionăm, că mai sus de satul Racovăţ, de lîngă satul Gordineşti, se mai întinde încă un defileu, monument al naturii Ocolul silvic „La Castel”, pe care, de asemenea, l-am descris. Astfel, în albia rîului Racovăţ, pe parcursul a numai 20-25 km puteţi vizita şi admira deodată 3 monumente naturale de neuitat.
Vă dorim călătorie plăcută.
Defileul Buzdugeni, Edineţ - album foto
La distanţa de 224 km de Chișinău şi la 22 km de centrul raional Edineţ se află satul Buzdugeni, care face parte din comuna Burlăneşti. Satul se întinde pe malul rîului Racovăţ, afluent al Prutului. Conform mărturiilor scrise satul a fost fondat în anul 1672. Cu toate acestea, numeroase săpături arheologice efectuate prin aceste locuri demonstrează că cu mult înainte de această dată pe acest loc a fost o aşezare şi există motive să credem, că lîngă locul unde este situat satul a fost un alt sat care a fost fondat în anul 1400. Arheologii îl numesc Buzdugenii Vechi.
Mai mult decît atît − sondajele arheologice ne permit să afirmăm că în una din peşterile versantului drept al Defileului Buzdugeni din apropierea satului s-au păstrat urmele unei aşezări permanente a omului neolitic cu vîrstă de aproximativ 40 de mii de ani.
Conform datelor ultimului recensămînt, satul ocupă 8 km², numără 159 gospodării şi 434 de locuitori. Satul este situat pe vîrful unui deal, la o altitudine de circa 200-250 m deasupra nivelului mării. Are 712 de hectare de teren agrar. În sat este o şcoală primară, punct medical, club. Satul este gazificat.
Un pic mai jos de sat spre rîul Racovăţ se află unul din monumentele naturale ale Moldovei − Defileul Buzdugeni, pe fundul căruia curge rîuleţul Racovăţ, care a săpat în milioane de ani defileul însuşi în masivul de toltre. Aceasta este cel mai adînc defileu din Republica Moldova, adîncimea sa depăşeşte 200 m. Defileul are o lungime de aproximativ 1 km. Deosebit de pitoresc este versantul său drept, pe care cresc arbuşti, ierburi şi flori, toate acestea împreună cu proeminenţele stîncilor multicolore acoperite cu muşchi şi licheni, creează o impresie de neuitat.
Versantul stîng al defileului este supus surpărilor permanente, în rezultatul cărora malurile rîului Racovăţ şi albia sa sînt parcă presărate cu numeroase stane de calcar, care se sfarmă. În cîteva locuri, aceste surpări creează parcă bare şi ca rezultatul de pe pantele defileului se poate auzi cum curge apa, care trece de obstacolele create în calea sa.
În interiorul versantul drept, la circa 10 m de la vîrful său se află faimoasa peşteră neolitică de formă rotundă cu o adîncitură uşoară în partea sa dreaptă. Peştera este păzită de influenţa intemperiilor atmosferice externe, este aproape invizibilă chiar de pe versantul opus al defileului. Peştera este foarte atent săpată în stînca de toltre şi s-a păstrat aproape în întregime. Puteţi ajunge la ea pe o cărăruşă îngustă, şerpuitoare de-a lungul cornişei stîncii. Este ascunsă atît de iscusit, că dacă nu ştiţi despre ea, este aproape imposibil să o găsiţi.
Partea de jos a defileului, adică valea rîului Racovăţ, este aproape lipsită de vegetaţie, cu excepţia a cîtorva grupuri de sălcii, aplecate deasupra rîului. În schimb panta şi vîrful defileului surprind prin bogăţia lumii vegetale. Aici puteţi găsi specii rare de flori, incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova, de aceea turiştilor care vizitează aceste locuri le-am recomanda să nu rupă şi să nu calce în nici un caz, plantele ce cresc aici.
Împrejurimile defileului sînt, de asemenea, foarte pitoreşti. Rîul Racovăţ este foarte frumos, curgînd prin defileu şerpuieşte asemenea unei panglici argintii în direcţia unui alt defileu cunoscut Defileul din apropierea satului Brînzeni, pe care l-am descris deja. Mai trebuie să menţionăm, că mai sus de satul Racovăţ, de lîngă satul Gordineşti, se mai întinde încă un defileu, monument al naturii Ocolul silvic „La Castel”, pe care, de asemenea, l-am descris. Astfel, în albia rîului Racovăţ, pe parcursul a numai 20-25 km puteţi vizita şi admira deodată 3 monumente naturale de neuitat.
Vă dorim călătorie plăcută.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1895
- Populația:
- 1144 locuitori
Morenii Noi este un sat şi comună din raionul Ungheni. Din componenţa comunei fac parte localităţile Şicovăţ și Morenii Noi. Localitatea se află la distanța de 15 km de orașul Ungheni și la 124 km de Chișinău. La recensământul din anul 2004, populaţia satului constituia 1144 de oameni. Satul Morenii Noi a fost înființat în anul 1895.
16 octombrie - Calendarul celor mai importante evenimente din trecut și prezent
MELODIA ZILEI: Alternosfera - Ploile nu vin
Moldografia: Stejarul secular gigantic din satul Moara Domnească
5 obiceiuri care îmbătrînesc prematur pielea
Ultimii cronicari moldoveni
REŢETA ZILEI: Crap ca la Nistru
Un moldovean adevărat nu strigă la fiecare colț despre binefacere
Cum să alegem corect ceaiul?
3 rețete pentru a alunga oboseală de sezon
Toltrele de la Edineţ – monument unic al naturii (Foto)
17 octombrie - Calendarul celor mai importante evenimente din trecut și prezent
MELODIA ZILEI: Akord - Mă doare
Moldografia: Valea rîului Racovăţ din apropierea satului Gordineşti
Tratamentul cu pîine
In memoriam Emilian Bucov
REŢETA ZILEI: Friptură de măruntaie
Agnesa Roșca – 96 de ani de la naștere
Cineastul Vlad Druc la a 77-a aniversare
Soţiile lui Ştefan cel Mare
O plimbare prin Valea Morilor (Foto)
