Mănăstirea Hîrjauca
Mănăstirea Hîrjauca se află în preajma satului omonim din raionul Călărași (la o distanță de 60 km de Chișinău). Sfîntul locaș a fost întemeiat în anul 1740 în preajma unui izvor din codru cu proprietăţi tămăduitoare. Pe moşia boierului Niculiţă se fondează un schit de călugări cu o mică biserică din lemn cu cinci turle cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
S-au păstrat mai multe legende privind întemeietorii mănăstirii: călugării Teodosie, Inochentie Sava sau Hîrju. Cert este că pe timpul egumenului Spiridon Filipovici (anii 1818-1846), originar din Muntenegru, mănăstirea cunoaşte o periodă de înflorire. Anume în această periodă se construieşte biserica de vară „Înalţarea Domnului”, (asemănătoare cu Catedrala din Chișinău, arhitectură clasicistă, cupolă rotundă situată deasupra naosului cruciform, turn cu sageată deasupra clopotniţei, interiorul a fost pictat în ulei), biserica de iarnă „Sf. Spiridon” (zidită în piatră între 1869-1872 în locul celei de lemn, exemplu de încadrare în arhitectura tradiţională moldovenească a elementelor clasicismului rus tardiv, este fondat frumosul parc si lacurile din jur. Spiridon Filipovici a fost înmormîntat în biserica „Înălțarea Domnului”.
Mai tîrziu aici se construieşte biblioteca, trapeza, corpuri de chilii, şoproane, atelier de caramidă, toate amplasate într-un complex unic în armonie cu natura înconjurătoare, astfel încît timp de un secol a fost reşedinţa de vară a mitropolitului Moldovei. De ea este legat tristul episod din istoria bisericii: arderea în sobele mănăstirii a tuturor cărților în limba moldovenească de la locașurile de cult din Basarabia, la porunca Mitropolitului Pavel Lebedev.
Între anii 1953-1993 mănăstirea de la Hîrjauca a fost închisă de autorităţile sovietce, din 1954 fiind transformată în casă de odihnă, iar din 1958 - în sanatoriu. Biserica mare, cu hramul „Înălțarea Domnului” ajunge sală de sport.
Mănăstirea a fost redeschisă abia în 1993, începînd şi lucrările de restaurare. Mănăstirea din Hîrjauca, atrage numeroşi vizitatori făcînd parte din salba de mănăstiri din zona de codru a Moldovei.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1604
- Populația:
- 29 locuitori
Roşcani este un sat din cadrul comunei Pereni, raionul Rezina. Satul Roșcani este situat la o distanță de 27 km de orașul Rezina și la 110 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 29 de oameni. Menționat documentar în 1604.