Muzică populară
Din cele mai vechi timpuri muzica însoţea activităţile poporului și era strîns legată de obiceiuri, era prezentă la cele mai importante ceremonii, precum nunta şi cumătria, petrecerea în armată. De asemenea, erau larg răspîndite şi alte forme ale muzicii populare: bocetul, cîntecul de dragoste, romanţa.
Tarafurile erau formaţiile care acompaniau, de regulă, interpretarea muzicii populare. Repertoriul unor asemenea orchestre includea, de obicei, cîntece şi dansuri populare, fantezii instrumentale, piese cu caracter ceremonial. Instrumentele tipice pentru taraf erau vioara, cobza, ţambalul, doba, violoncelul, fluierul.
Specifice pentru muzica populară sînt diferite tipuri de instrumente. Instrumentele de suflat: buciumul, cavalul, naiul, taragotul, trişca, trombonul cu ventile, trompeta, cimpoiul, fluierul; instrumentele cu coarde: violoncelul, cobza, contrabasul, vioara, ţambalul; de percuţie − toba. În trecut erau răspîndite buhaiul, daireaua, drîmba, lăuta, surla, trîmbiţa, tumbelechiul.
Izvorul muzicii populare moldoveneşti provine de la creaţia muzicanţilor ambulanţi – a lăutarilor. Orchestrele lăutăreşti cîntau la petreceri, nunţi, acompaniau spectacolele. În timpul sovietic şi post-sovietic creaţia muzicală a lăutarilor a fost continuată de numeroasele orchestre de muzică populară printre care se numără „Fluieraş", „Folclor", „Mărţişor", „Mugurel" și „Lăutarii".
Orchestra naţională de muzica populară „Lăutarii" şi-a început activitatea în 1970, conturîndu-şi de la bun început un stil propriu, continuînd tradiţiile din strămoşi ale lăutarilor, folosind posibilităţile moderne pentru creaţie. Din anul 1978 Nicolae Botgros este conducătorul orchestrei. Acesta e dirijorul, capabil, să-şi realizeze cunoştinţele vaste şi harul său muzical, pentru ca într-un timp foarte scurt să-şi plaseze orchestra pe locul întîi în muzica populară, devenind astfel un simbol şi un etalon al muzicii populare moldoveneşti. Fiecare evoluare a orchestrei este la un nivel înalt, transmiţînd prin muzica sa toată frumuseţea şi farmecul melodiilor naţionale. Experienţa scenică bogată a conducătorului artistic, permite orchestrei să fie mereu într-o formă impecabilă, cu toate că, componenţa formaţiei s-a schimbat nu odată.
Muzica populară contemporană nu mai însemnă lăutarii ambulanţi de altă dată, în prezent în acest domeniu activează oameni cu studii superioare, singurul lucru moştenit de la predecesorii săi este puterea talentului şi dorinţa nemărginită de a crea şi de a progresa. Noile tendinţe contemporane în artă nu sînt străine pentru muzica populara moldovenească, interpreţii contemporani păstrează cu sfinţenie tradiţiile muzicanţilor străvechi.
Muzica populară moldovenească este îndrăgită şi apreciată nu numai la noi în ţară. Cele mai bune colective sunt practic permanent în turnee. Mulţi interpreţi sînt invitaţi în alte ţări pentru participarea la proiecte de creaţie comune, ceea ce contribuie la întărirea relaţiilor cu alte ţări.
Pe această pagină, Vă propunem să faceți cunoștință cu muzica populară moldovenească. Aici puteți găsi colecții tematice și albumele unor colective și a interpreților renumiți.
Personalităţi
-
Interpreți | Muzica populară
- Amihalachioaie Mihai
- Barbu Ana
- Barbu Natalia
- Bătrînu Mihai
- Bejenaru Lidia
- Botnaru Arsenie
- Bunea Marin
- Burlacu Geta
- Căpraru Ioana
- Ciobanu Mihai
- Ciobanu Tamara
- Ciolacu Olga
- Ciuhrii Sergiu
- Cojocaru Valentina
- Cuciuc Igor
- Drăgan Maria
- Ermurachi Nina
- Eșanu Gheorghe
- Esina Reghina
- Gheorghelaş Vlad
- Gheorghiță Lenuța
- Gherman Doinița
- Glib Nicolae
- Gronic Gavriil
- Ioniță Andrei
- Iovu Vasile
- Julea Zinaida
- Lozanciuc Alexandru
- Lunchevici Serghei
- Marin Vasile
- Negară Teodor
- Ochișanu Adriana
- Paladi Ion
- Pintilie Cristina
- Receanu Adrian
- Rudenco Boris
- Sarabaș Maria
- Ştefăneț Anatol
- Stîngă Adam
- Sulac Doina
- Sulac Nicolae
- Şura Alexandru
- Şura Mariana
- Tălămbuță Ion
- Tudose Eugenia
- Țurcanu-Furtună Nina
- Ureche Eugeniu
- Vicoveanca Sofia
- Zgurean Aliona
- Formaţii | Muzica populară
- Compozitori | Muzica populară
- Dirijori | Muzica populară
- Orchestre | Muzica populară
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1878
- Populația:
- 748 locuitori
Nicolaevca este un sat din cadrul comunei Găvănoasa, raionul Cahul. Localitatea se află la distanța de 24 km de orașul Cahul și la 198 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 748 de oameni. Satul Nicolaevca a fost menționat documentar în anul 1878.