Materiale din compartiment: Galeria foto | Galeria audio |

Rusnac Constantin

S-a născut la 6 februarie în anul 1948 în satul Trebisăuți, raionul Briceni, Republica Moldova. După 7 clase ale școlii medii şi-a urmat studiile la școala de muzică (în prezent – Liceul „Ciprian Porumbescu”) din Chișinău.

În anul 1956 – participă la primul festival republican al elevilor, unde a cîntat la „xilofon” (opt sticle cu apă, umplute pînă la diferite nivele) și a ocupat locul I.

În anul 1965 a absolvit școala de muzică cu medalia de aur. Apoi începe să învețe la Conservatorul de Stat „Gavriil Musicescu” (în prezent – Academia de Muzică, Teatru și Arte plastice) la două specialități: muzicologie și contrabas. În anul 1969 – compune prima lucrare „Sîrba din Trebisăuți”, fantezie pentru orchestra de muzică populară. În anul 1970 a absolvit Conservatorul și a devenit profesor la Catedra de folclor.

Între anii 1970-1975 publică articole muzicale și s-a ocupat de prelucrarea melodiilor populare.

1971-1979 – este membru al Colegiului redacțional și de repertoriu pentru dramaturgie și creații muzicale al Ministerului Culturii al Republicii Moldova.

1976 primește Premiul de Stat al Republicii Moldova pentru creația „Sărbătoreasca”.

1977 – devine membru al Uniunii Compozitorilor din Moldova.

1979 – devine Laureat al festivalului „Cîntecul – 79” (Moscova).

1979-1984 – este redactor-șef al Colegiului pentru repertoriile colectivelor artistice în cadrul Ministerului Culturii al Republicii Moldova.

1984 – este prim-vice ministru al ministrului culturii.

1984-1999 – este rector al Conservatorului de Stat „Gavriil Musicescu”.

Constantin Rusnac a cules mai mult de 2000 de creații muzicale folclorice. A compus „Suita” pentru nai, țimbal, vioară și orchestră de cameră; „Lacrima” – meditație pentru voce, clavecin și orchestră; „Moldova” – tablou muzical ș. a.; a publicat culegerea de folclor instrumental „Ca la noi în sat”; „Oda muncii” pentru cor mixt și orchestră; a scris muzică pentru spectacolul „Sînzeana și Pepelea”; „Cantată de sărbătoare”; a publicat diferite culegeri de cîntece pentru voce, pian și cor; poemul vocal-simfonic „Zorile”; piese pentru diferite instrumente; „Steaua limbii noastre” – imn pe versuri de Grigore Vieru; a alcătuit 2 volume de „Folclor din Moldova”; a compus multe cîntece pentru copii: „Iepurașul”, „Anișoara”, „Pomul”, „Pisicul la școală” etc.; a scris romanțe, rugăciuni; este autor de emisiuni radio şi de televiziune.

În anul 1986 i-a fost conferit titlul de conferențiar, în 1990 – de profesor universitar.

Din anul 1993 este numit în funcția de Secretar general al Comisiei Naționale a Republicii Moldova pentru UNESCO.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1433
Populația:
2472 locuitori

Balasineşti este un sat şi comună din raionul Briceni. Satul este situat pe valea rîului Vilia, la 15 km de staţia calea ferată Lipcani, la 18 km sud-vest de oraşul Briceni, la 38 km de oraşul Edineţ şi la 235 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 2472 de oameni. Prima atestare documentară a satului Balasineşti din ţinutul Hotin datează din octombrie 1433.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.