Чулукань (Ciulucani) – село и административный центр коммуны района Теленешть. Чулукань – единственное село в составе одноименной коммуны. Село расположено на расстоянии 5 км от города Теленешть и 96 км от муниципия Кишинёв. По данным переписи 2004 года, в селе проживало 382 человека. Первое документальное упоминание о селе Чулукань датировано 1611 годом.
Читать далее-
Литература
111
- Народное творчество 111
- Молдо-славянская литература 111
- Средневековая литература 111
- Литература XVIII – первой половины XIX вв. 111
- Классическая литература второй половины XIX – начала XX вв. 111
- Литература в довоенной Бессарабии и литература в МАССР 111
- Современная литература 111
- Литература постмодернизма 111
- Библиотека молдавской литературы 111
- Почему вся классическая «румынская» литература является молдавской 111
Календарь событий

- Воды нет: массовые отключения ожидаются в столице в понедель…
- Где можно обменять порванные, поврежденные или грязные банкн…
- Обновлены правила въезда в другие страны для граждан Молдовы…
- COVID-ситуация в мире: в некоторых регионах Хорватии вводят…
- Коронавирус в Молдове: ситуация на вечер субботы
- До двух лет тюрьмы грозит водителю, повторно севшему за руль…
- Драка с топором закончилась для жителя Будешт больницей

Эминеску Михай
![]() Эминеску Михай (15.01.1850 Ипотешть или Ботошань–15.06.1889 Бухарест, Румыния) – поэт–романтик. Учился в лицее в Черновцах, затем прослушал курсы по отдельным предметам в Вене и Берлине. Он работал эпизодически директором Центральной библиотеки в Яссах, школьным инспектором, а затем вместе со И. Славичем и И. Л. Караджале был редактором газеты «Тимпул» в Бухаресте. Принимал участие в собраниях общества «Жунимя». При жизни литературный критик Титу Майореску издал всего один том его произведений («Стихи», 1883), тот же Т. Майореску назвал его гениальным поэтом в своём критическом исследовании «Эминеску и его стихотворения», позже появились и посмертные публикации (в солидном издании в 6 томах под редакцией Перпессичиуса). Страстно воспевал любовь и природу, создавал сатирическое описание настоящего, сравнивая его с героическим прошлым, развивал многие философские понятия, которые и сегодня волнуют умы ученых. Романтический поэт с трудом переносил тяготы повседневной жизни, постоянно убегая мысленно в космические дали («Сатира I»). Увлечённый познанием нового, углублялся в национальную мифологию и мифы других народов мира, в историю исчезнувших цивилизаций («Memento Mori», «Один и поэт»), восхищался и стремился разгадать секреты звездных пространств («История мага путешественника среди звезд»). Его мысли занимали демонические герои, ироничные скептики («Ангел и демон», «Демонизм»). Лирическая поэзия М. Эминеску отличается неповторимой гармонией и музыкальностью, несомненным доказательством чего является постоянное обращение композиторов к его текстам. Сочетая золотоносную жилу народного творчества с любовными переживаниями, вплетёнными в описание природы нашего «райского уголка», поэт создал непреходящие творения («Кэлин», «Желание», «Сказочная королева», «История леса», «Сказка о липе» и т.д.). Свои возвышенные патриотические чувства М. Эминеску выразил в произведениях глубоко наполненных эпическим духом («Сатира III», «Эпигоны»). Разгадать смысл жизни – постоянно владевшее им желание, которое побуждало творить созерцательные стихотворения, содержание которых перекликается с теорией немецкого философа А. Шопенгауэра («Глосса», «Молитва дака»). Высшим проявлением его творчества, в котором показан гений на фоне преходящей повседневности, является поэма «Лучафэрул» (Вечерняя звезда). Поэт также написал философскую и лирико-фантастическую прозу («Бедный Дионис», «Пустой гений», «Чезара», «Аватары фараона Тла»), стилизировал народные сказки («Фэт-Фрумос из слезы рождённый»). М. Еминеску оставил после себя богатое публицистическое наследие, масштабные незаконченные проекты в области драматургии, фольклорные сборники. По мнению исследователей, он является одним из величайших классиков мировой литературы. Произведения: „Лирика” − Москва, 1968 |
Публикации
- Послание третье
- Foaie veștedă
- La mormîntul lui Aron Pumnul
- De-aș avea
- O călărire în zori
- Din străinatate
- La Bucovina
- Speranță
- Asta vreau, dragul meu!
- Misterele nopții
- Frumoasă-i
- Lida
- Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!
- La Heliade
- Horia
- Nu e steluţă
- Din lyra startă
- Care-o fi în lume...
- Phylosophia copilei
- Resignaţiune (din Schiller)
- La o artistă (Ca a nopţii poezie)
- Amorul unei marmure
- Ector şi Andromache (de Schiller)
- Numai poetul
- Junii corupți
- Amicului F.I.
- La moartea principelui Ştirbey
- Cînd
- Cînd marea
- Cînd priveşti oglinda mărei
- Cine-i
- Unda spumă
- Prin nopți tăcute
- Viața mea fu ziuă
- La o artistă (Credeam ieri că steaua-ţi...)
- De ce să mori tu
- De-aş muri ori de-ai muri
- Locul aripelor
- Lebăda
- Întunericul şi poetul
- Pintre stânci de piatră seacă
- O stea pin ceruri
- Венера и Мадонна
- Epigonii
- La moartea lui Neamţu
- Îngere palid
- Sus în curtea cea domnească
- Sala-i mare, strălucită
- Daţi-mi arpă de aramă
- La Quadrat
- Romancero español
- Mortua est!
- Înger de pază
- Noaptea...
- Steaua vieţii
- Replici
- Basmul ce i l-aş spune ei
- Andrei Mureşanu (Tablou dramatic într-un act)
- Frumoasă şi jună
- Iubită dulce, o, mă lasă
- Iubitei
- Cântecul lăutarului
- Copii eram noi amândoi...
- Aveam o muză
- Egipetul
- Cugetările sărmanului Dionis
- Doi aștri
- Când crivăţul cu iarna...
- O, te-nsenină întuneric rece...
- Demonism
- Miradoniz
- Ecò
- Tăceţi! Cearta amuţească..
- Odin și poetul
- Memento mori
- În vremi demult trecute...
- O, de-ai şti cum şoapta ta divină
- Palida madonă
- Înger și demon
- Floare albastră
- Dacă treci râul Selenei
- Adânca mare...
- Cum oceanu-ntărâtat...
- Ah, mierea buzei tale
- Ghazel
- O arfă pe-un mormânt
- Care-i amorul meu în astă lume
- Dumnezeu și om
- Stam în fereasta susă
- Privesc oraşul furnicar
- Murmură glasul mării
- Mitologicale
- Un roman
- Surori
- Cum universu-n stele...
- Am pus sofa la fereastă...
- Cereţi cânturi de iubire
- Într-o lume de neguri...
- Din Berlin la Potsdam
- Îmbătrânit e sufletul din mine
- De ce n-aflăm în împlinirea...
- Cântec de nuntă (Goethe)
- A fost odat-un cântăreţ
- Împărat şi proletar
- Pustnicul
- Cum negustorii din Constantinopol
- În căutarea Şeherazadei
- Preot și filosof
- O, adevăr sublime...
- Menire
- Aducând cântări mulţime
- Confesiune
- Patria vieţii e numai prezentul
- Epigramatice
- Când se juca Elisa Müller...
- De-a născoci noi ipoteze...
- Scrisori din Cordun
- Luna iese dintre codri
- Traduceri şi adaptări
- Făt-Frumos din tei
- Antropomorfism
- Călin nebunul
- Fata-n grădina de aur
- Miron şi frumoasa fără corp
- Melancolie
- Dorința
- Călin
- Strigoii
- Rime alegorice
- Eu număr ah, plângând
- Ea-şi urma cărarea-n codru
- De ce mă-ndrept ş-acum...
- Gândind la tine
- Cărţile
- Pe gânduri ziua...
- Tu cei o curtenire...
- Dormi!
- În fereastra despre mare
- Izvor şi râu
- Coborârea apelor
- Maria Tudor
- De vorbiţi mă fac că n-aud...
- E împărţită omenirea
- Ureche
- Sonet satiric
- Ai noştri tineri...
- În liră-mi geme şi suspin-un cânt
- Ah, cerut-am de la zodii
- Azi e zi întâi de mai
- Ce şopteşti atât de tainic...
- Femeia... măr de ceartă
- Când te-am văzut, Verena...
- Pierdut în suferinţa...
- M-ai chinuit atâta cu vorbe de iubire
- Pentru păzirea auzului
- Pierdută pentru mine, zâmbind prin lume treci!
- O, dulce înger blând...
- Iar faţa ta e străvezie
- Zadarnic şterge vremea...
- O dată te văzusem
- Să ţin încă o dată..
- Venin şi farmec...
- Cu penetul ca sideful
- O stradă prea îngustă
- Tu mă priveşti cu marii ochi...
- Terţine
- Icoană şi privaz
- Cu gândiri şi cu imagini
- Vis
- Eu nu cred nici în Iehova
- Mureşanu
- Cîntec vechi
- Codrule, Măria-Ta
- Doină, doină, greu îmi cazi
- A frumseţii tale forme...
- Felicitare lui Samson Bodnărescu
- Un luceafăr...
- Poet
- De ce în al meu suflet
- Cu-amândouă mânile...
- Şi dacă de cu ziuă
- Lumea îmi părea o cifră...
- O, chilia mea sărmană...
- Catrene
- Lectură
- Codru şi salon
- Sătul de lucru... (după Shakespeare)
- Departe sunt de tine
- Părea c-aşteaptă...
- Uşoare sunt vieţele multora...
- Oricâte stele...
- Petri-notae
- Pentru tălmăcirea aforismelor lui Schopenhauer
- Auzi prin frunzi uscate
- Sărmanul Dionis
- Ce s-alegea de noi, a mea nebună...
- Ce s-alegea de doi nebuni, iubito...
- Atât de dulce...
- Umbra lui Istrate Dabija-voievod
- La arme
- Iambul
- Învierea
- Rugăciune
- Mă-ntrebai, dragă,-ntr-o zi
- Lumineze stelele
- Germanu-i foarte tacticos (de Hoffmann von Fallersleben)
- Vrèo zgâtie de fată
- În ochii tăi citisem...
- Stigături
- Pajul Cupidon...
- O, rămâi
- Снова в том же переулке…
- De câte ori, iubito...
- Atât de fragedă...
- Сонеты
- Freamăt de codru
- Свидание
- Despărțirea
- În zădar în colbul şcolii...
- Răsai asupra mea...
- De-ar fi mijloace
- Ta twam asi
- Mănuşa (după Fr. Schiller) (de Friedrich Schiller)
- Viața
- Doña Sol
- Ca şi Stoa, ce pretinde...
- Calul troian
- Între pasări
- După ce atâta vreme
- În van căta-veţi...
- Gelozie
- Din când în când
- O,-nţelepciune, ai aripi de ceară!
- Gemenii
- Noi amândoi avem acelaşi dascăl
- Sarmis
- Stelele-n cer
- Scrisoarea V
- Stau în cerdacul tău...
- Un om de stat (Wernicke, 1697)
- Donec eris felix... (Ovidius)
- Послание первое
- Послание второе
- De pe ochi ridici...
- E trist ca nimeni să te ştie
- Ca o făclie...
- O, stingă-se a vieţii...
- Urât şi sărăcie
- Alei mică, alei dragă
- Dragoste adevărată
- Minte și inimă
- Stai deasupră-mi
- О мама!
- Ce suflet trist...
- Cреди сотен парусов
- Cu pânzele-atârnate
- Din cerurile-albastre
- Către Mercur (Horaţiu)
- Către Bullatius (Horaţiu)
- Către sclav (Horaţiu)
- Din Halima
- Cine ești
- Povestea Dochiei şi ursitorile
- Ursitorile
- Muşatin şi codrul
- Dragoş Vodă cel bătrân
- Peste codri sta cetatea...
- Între nouri şi-ntre mare
- Doină (Ce stă vântul să tot bată)
- De-atâtea ori...
- Şi oare tot n-aţi înţeles... (variantă)
- Un farmec trist şi nenţeles
- Apari să dai lumină
- Renunţare
- Nu mă-nţelegi
- Ochiul tău iubit
- Dacă iubeşti fără să speri
- Să fie sara-n asfinţit
- Şi oare tot n-aţi înţeles...
- Muşat şi ursitorile
- Oricât de mult am suferit
- Лучафэрул
- S-a dus amorul
- Când amintirile...
- Adio
- Ce e amorul
- Pe lângă plopii fără soţ...
- Şi dacă...
- Glossă
- Odă (în metru antic)
- Iubind în taină...
- Trecut-au anii
- Veneţia (de Gaetano Cerri)
- Se bate miezul nopţii...
- Cu mâne zilele-ţi adaogi...
- Peste vârfuri
- De-or trece anii...
- Lasă-ţi lumea...
- Din valurile vremii...
- De-oi adormi (variantă)
- Nu voi mormânt bogat (variantă)
- Iar când voi fi pământ (variantă)
- Criticilor mei
- Diana
- Din noaptea...
- Nu mă-nţelegi
- Kamadeva
- Serenadă (Victor Hugo)
- Când iarăşi glasul
- O, -nţelepciune ai aripi de ceară!
- Povestea magului călător în stele
- S-a stins viaţa falnicei Veneţii
- Satira I
- Satira II
- Satira III
- Satira IV
- Sunt ani la mijloc
- Mândro, mândro
- Mii de stele...dulce sară
- O inimă ce suspină
- La aniversară
- Cezara
- Contrapagină
- Archaeus
- Moartea lui Ioan Vestimie
- Aur, mărire şi amor
- Părintele Ermolachie Chisăliţă
- La curtea cuconului Vasile Creangă
- Moş Iosif
- Umbra mea
- Geniu pustiu
- Poesis
- Iconostas şi Fragmentarium
- După această întâmplare minunată
- Avatarii faraonului Tlà
- Legenda cântăreţului
- Corespondenţă Mihai Eminescu - Veronica Micle
- Scrisoarea lui Eminescu către Maiorescu (februarie 1884)
- Făt-Frumos din lacrimă
-
-
Документы
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!
La o artistă (Ca a nopţii poezie)
Ector şi Andromache (de Schiller)
La moartea principelui Ştirbey
La o artistă (Credeam ieri că steaua-ţi...)
Andrei Mureşanu (Tablou dramatic într-un act)
O, te-nsenină întuneric rece...
O, de-ai şti cum şoapta ta divină
Care-i amorul meu în astă lume
Îmbătrânit e sufletul din mine
De ce n-aflăm în împlinirea...
Cum negustorii din Constantinopol
Patria vieţii e numai prezentul
În liră-mi geme şi suspin-un cânt
M-ai chinuit atâta cu vorbe de iubire
Pierdută pentru mine, zâmbind prin lume treci!
Tu mă priveşti cu marii ochi...
Felicitare lui Samson Bodnărescu
Sătul de lucru... (după Shakespeare)
Uşoare sunt vieţele multora...
Pentru tălmăcirea aforismelor lui Schopenhauer
Ce s-alegea de noi, a mea nebună...
Ce s-alegea de doi nebuni, iubito...
Umbra lui Istrate Dabija-voievod
Germanu-i foarte tacticos (de Hoffmann von Fallersleben)
Mănuşa (după Fr. Schiller) (de Friedrich Schiller)
O,-nţelepciune, ai aripi de ceară!
Noi amândoi avem acelaşi dascăl
Un om de stat (Wernicke, 1697)
Povestea Dochiei şi ursitorile
Doină (Ce stă vântul să tot bată)
Şi oare tot n-aţi înţeles... (variantă)
Nu voi mormânt bogat (variantă)
Iar când voi fi pământ (variantă)
O, -nţelepciune ai aripi de ceară!
Povestea magului călător în stele
S-a stins viaţa falnicei Veneţii
Părintele Ermolachie Chisăliţă
La curtea cuconului Vasile Creangă
După această întâmplare minunată
Corespondenţă Mihai Eminescu - Veronica Micle
-



© Moldovenii.md все права защищены.
Запрещено копирование материалов без согласия правообладателя.
При цитировании, активная ссылка на сайт www.moldovenii.md обязательна.
По всем вопросам работы ресурса www.moldovenii.md обращайтесь support@moldovenii.md
Сайт www.moldovenii.md не поддерживает и не продвигает ни одну из политических партий.