02 december 2023, 12:00 Nature and tourism 1687

Păduri private și un vice-premier “pe păduri”. Partea 2

(Continuare. Începutul - la 11.02.2023)

Guvernul a publicat pentru dezbateri publice proiectul Programului național de extindere și refacere a pădurilor pentru o perioadă de 10 ani (2023-2032) și planul de acțiuni pentru implementarea acestuia în următorii cinci ani. Printre altele, documentul propune dezvoltarea proprietății private asupra pădurilor, despre care demult vorbesc specialiștii, dar fiind că de sine stătător structurile de stat nu pot face față procesului de împădurire a țării. Dar are oare statul mijloace, forțe și dorință pentru toate acestea?

Păduri private în Moldova: really?

Dacă reieșim din scopurile declarate de proiectul Programului național de extindere și refacere a pădurilor pentru o perioadă de 10 ani (2023-2032), atunci pe parcursul următorului deceniu în republică ar trebui plantate anual nu mai puțin de 10-12 mii de hectare de pădure. Către a. 2032 în Moldova trebuie să apară 110 mii de hectare de păduri noi și 35 mii de hectare de plantații forestiere pe terenurile reabilitate.

Guvernul recunoaște, că aceste planuri țin nu doar de schimbările climatice, care în ultimii ani au ridicat brusc problema creșterii suprafeței pădurilor din țară, dar și de angajamentele Republicii Moldova pe post de candidată la UE: acest statut presupune atingerea anumitor indici ecologici și economici. Mai ales că în conformitate cu așa numitul “Pact Verde pentru Europa”, adoptat de Comisia Europeană în a. 2019 , către a. 2050 Europa trebuie să se transforme în primul continent “neutru climatic”.

Conform documentului, la efectuarea lucrărilor de reîmpădurire și împădurire a terenurilor fondului forestier, accentul de bază se va pune pe plantarea speciilor forestiere adaptate schimbărilor climatice, pentru a obține păduri multifuncționale și durabile din punct de vedere ecologic. Specialiștii demult spun, că în pădurile din Moldova e prea mult salcîm – o specie invazivă care crește rapid și de care în aii precedenți s-a făcut abuz în goana după profit comercial. De aceea în Moldova chiar și pădurile existente au o calitate proastă. Conform unor date, la moment salcîmul reprezintă aproape 40% din suprafața forestieră a țării.

Printre alte scopuri ale noului program de împădurire este și reducerea intensității procesului de eroziune a solurilor și restabilirea acestora pe 350 mii de hectare de teren agricol prin sădirea/restabilirea a 10 mii de plantații forestiere. Crearea și restabilirea, către a. 2032, a sistemului de pășuni forestiere pe o suprafață de 5 mii de hectare. Consolidarea “carcasei hidrologice” prin împădurirea a 15 mii de hectare pe centurile de coastă. Sporirea, către a. 2032, a potențialului de producere (a pădurilor?) cu 10%: anterior a existat informația că la plantarea a 100-110 mii de hectare de pădure nouă 50 mii de hectare vor fi ocupate de păduri “naturale” cu funcția de protecție, alte 50 mii de hectare - de pădurile cu funcție de producere. Se mai preconizează și consolidarea capacităților pepinierelor de stat și private, pentru obținerea materialului săditor de calitate. Și digitalizarea datelor despre pădurile Republicii Moldova, lucrările forestiere în derulare și asigurarea cu material săditor.

Un plus incontestabil al noului Program de împădurire este faptul, că autoritățile au atras atenție așa numitelor “păduri private”. Specialiștii demult vorbesc despre ele. În opinia unor experți, atragerea persoanelor private la soluționarea problemei deșertificării și prevenirii degradării terenurilor în general poate fi unica ieșire reală în condițiile penuriei financiare cronice a statului. Ce rost are să adoptăm diverse programe și strategii costisitoare, dacă ele oricum nu pot fi implementate? Anterior, Alecu Reniță, liderul mișcării ecologiste din Moldova, declara că statul ar putea interesa proprietarii privați ai terenurilor în plantarea pădurilor, mai ales pe solurile nefertile, cu bonitate scăzută.

Cum anume va avea loc interacțiunea dintre stat și sectorul privat la realizarea Programului național de extindere și refacere a pădurilor pentru o perioadă de 10 ani (2023-2032) încă nu este clar, dar documentul prevede efectuarea lucrărilor de împădurire nu numai pe terenurile fondului forestier de stat, ci și te terenurile agricole aflate în proprietatea persoanelor fizice și juridice.

Dacă reieșim din textul documentului, în colaborarea cu persoanele private pe autorii programului de împădurire îi interesează în special a.n. păduri energetice – plantații de arbori și arbuști care cresc rapid, cultivați pentru nevoile energetice și producerea de biocombustibili (peleți). Este vorba, în special, despre salcie, plop sau același salcîm. Pentru energetică, spre exemplu, pot fi cultivate specii de copaci de calitate scăzută – plopul și salcia. De regulă, tăierea pădurilor energetice se face la 3-10 ani după plantare, care este maxim mecanizată.

Un alt interes al autorilor programului , în colaborarea cu persoanele private, este cultivarea plantelor melifere, plantațiile agrosilvomelioreative sau crearea sistemelor anti-eroziune și a pășunilor forestiere. În această activitate, spune documentul, vor fi atrase comunitățile locale și proprietarii privați, care au terenuri neproductive, nefertile sau abandonate.

Dar pentru ca acest basm să devină realitate, este nevoie de un sistem bine chibzuit de subvenționare a plantațiilor forestiere, ca în cazul sectorului agrar, precum și anumite înlesniri fiscale pentru cei care vor decide să planteze propria pădure. Are oare statul suficiente mijloace, forțe și dorință pentru a interesa populația și antreprenorii în crearea unor asemenea mini-păduri? Agrarienii, de exemplu, ani în șir îl acuză de datorii mari la subvenții. Din acest motiv, în acest an pentru subvenționarea reală a agriculturii, din cele 1,5 mlrd. lei care constituie Fondul de subvenționare, au rămas doar 300-400 mln. de lei.

În afară de dezvoltarea paralelă a sectorului forestier privat ( iar pentru aceasta în legislație trebuie introdusă noțiunea de “pădure privată”) experții mai propun și atragerea inițiativei private și a investițiilor în plantațiile forestiere și pe terenurile care aparțin autorităților locale, cu păstrarea lor în proprietatea administrațiilor locale. Conform principiului: sectorul privat atrage finanțarea, investește, administrează și obține profit din rezultatele directe, iar efectul ecosistemului se extinde asupra întregii comunități.

Continuarea articolului cititi pe noi.md.