Photo: wordpress.com

03 december 2014, 16:02 Moldovan reality 21472

Se va repeta oare scenariul ucrainean şi în Moldova?

Situaţia de astăzi din Ucraina, în pofida tuturor contradicţiilor, aminteşte de evenimentele din aprilie 2009 din Moldova. Atunci, la fel, oamenii au fost scoşi în stradă de opoziţia moldovenească, care ulterior şi-a declinat responsabilitatea faţă de tulburările în masă, devastarea clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei. Puterea, la fel, şi-a demonstrat nehotărîrea, termindu-se cu vărsări de sînge, însă nu a putut evita acuzaţiile de abuz de putere.

La baza conflictului, generat de puterea coruptă, a fost aceeaşi confruntare dintre civilizaţii: occidentul şi Estul, care poate conduce nu doar la scindarea societăţii, dar şi la destrămarea statului unitar. La aţîţarea spiritelor, participă activ, la fel, „societatea civilă”, finanţată de peste hotare.

Partenerii externi ai Ucrainei, care au avut o atitudine înţelegătoare faţă de reprimarea demonstranţilor în timpul manifestaţiilor de pe străzile din Grecia, Franţa şi alte ţări ale UE, acum acuză de „utilizarea forţei” autorităţile ucrainene, care sînt nehotărîte.

Astfel, ministrul Afacerilor Externe al Suediei Carl Bildt, a declarat că responsabilitatea pentru violenţele de pe străzile Kievului o va purta regimul lui Viktor Ianukovici. Ministrul britanic pentru relaţiile cu Europa David Lidington, de asemenea, a plasat „o responsabilitate deosebită pe guvernul ucrainean şi preşedintele ţării Viktor Ianukovici”. Totodată, din cîte ţinem minte, persoanele oficiale din Ucraina nu au făcut asemenea declaraţii în legătură cu suprimarea violentă a tulburărilor în masă din Marea Britanie, în iunie 2011, în urma cărora au decedat patru demonstraţi britanici.

SUA introduc sancţiuni faţă de unii cetăţeni ai Ucrainei, responsabili pentru violenţe şi examinează posibilitatea adoptării „unor măsuri suplimentare ca răspuns la forţa aplicată de ambele părţi”. Însă, în SUA, persoanele care încalcă legea sînt pedepsite aspru, în special cei care organizează şi participă la tulburările în masă. Şi acest lucru este corect – statul trebuie să-şi asigure ordinea publică.

Şeful diplomaţiei din Lituania, Linas Linkevičius, a chemat Uniunea Europeană să introducă sancţiuni împotriva autorităţilor din Ucraina. Problema aplicării sancţiunilor este examinată şi de unele state europene, legislaţia cărora prevede pedepse aspre pentru acţiunile similare celor din Ucraina.

Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a anunţat că Uniunea Europeană este gata să „examineze acţiunile posibile” ale Bruxeless-ului faţă de Ucraina. Iar secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen s-a declarat extrem de îngrijorat în legătură cu decesul unor manifestanţi în timpul confruntărilor de la Kiev. El a „condamnat hotărît violenţa” şi a chemat părţile să înceapă imediat dialogul.

În baza celor expuse, experţii fac concluzii privind realizarea la Kiev a scenariului unei revoluţii colorate, menite să înlăture regimul lui Ianukovici, care a devenit inoportun după refuzul de a semna Acordul de asociere cu UE. Scenariul este simplu şi a fost deja folosit:

1) Liderii opoziţiei, nemulţumiţi de anumite acţiuni ale conducerii (de care sînt nemulţumiţi şi cei din Occident), scot oamenii în stradă, fapt ce conduce la tulburări şi devastări. Guvernul încearcă să facă faţă situaţiei. Primele victime permit acuzarea guvernului de atitudine inumană faţă de poporul său. La aceste acuzaţii subscrie şi presa internaţională, controlată de un centru unic, precum şi tot tipul de organizaţii neguvernamentale „de buzunar”.

Sub pretextul adoptării legilor ce înăspresc pedepsele împotriva extremismului, liderii opoziţiei ucrainene au organizat un al doilea Maidan. În condiţiile crizei economice şi politice acest lucru nu este greu de făcut – oamenii au obosit de abuzul autorităţilor, de propriile probleme.

Martorii evenimentelor relatează că manifestanţii de la Kiev nu pot fi numiţi în exclusivitate adepţi ai Occidentului, duşmani ai Rusiei sau provocatori angajaţi. Însă ei toţi devin, în final, „carne de tun” pentru organizatorii „protestelor paşnice”. Este greu să-i numim organizatori pe liderii opoziţiei din Ucraina, deoarece ei s-au dovedit a fi incapabili să controleze gloata.

„ În timp ce plebeii se joacă cu cocktailurile Molotov pe pieţele Tahrir şi Maidan, patriciii decid soarta lumii la un pahar de glintvein în Davos şi Geneva”, - scrie pe reţelele de socializare, consilierul preşedintelui rus, Vladislav Surkov, care îi ia în rîs pe cei din opoziţia ucraineană.

Autorităţile ucrainene, deocamdată, nu fac faţă aşteptărilor organizatorilor revoluţiei – acestea demonstrează nehotărîre şi stare amorfă în confruntările cu opoziţia.

Istoricul sîrb, expertul în problemele Ucrainei Neboişa Malici a declarat la unul dintre posturile de televiziune: „Reieşind din ceea ce văd, autorităţile acţionează acum destul de reţinut faţă de modul cum ar fi acţionat organele de drept din unele ţări occidentale”.

Iar în locul scenelor de violenţă din partea oamenilor legii, în toată lumea sînt difuzate imagini foarte frumoase cu devastările şi agresiunea protestatarilor. Evenimentele din Ucraina „ au ieşit de sub control”, a declarat şeful MAE rus Serghei Lavrov.

În rezultat, procuratura generală a Ucrainei a confirmat informaţia despre doi decedaţi. Opoziţia a anunţat că doi protestatari au fost împuşcaţi mortal „în urma confruntărilor cu forţele de ordine”.Însă autorităţile au declarat că miliţia nu a folosit arme pentru restabilirea ordinii la Kiev. Apoi, a fost anunţat despre trei morţi.

Miercuri, 22 ianuarie, Amnesty International difuzează declaraţia a unui expert, în care sînt menţionaţi deja patru morţi. „Autorităţile ucrainene trebuie să facă tot posibilul pentru a opri escaladarea violenţei la Kiev, pînă cînd nu au murit mai mulţi oameni”, - scrie expertul de la Amnesty International.

2) Presa publică informaţia că preşedintele se află în panică şi nu controlează situaţia.

Deocamdată, negocierile dintre preşedinte şi opoziţie nu au adus vreun rezultat. Presa scrie despre „greşeala preşedintelui”, care s-a indus singur în impas, demonstrează slăbiciune şi incapacitate de a controla situaţia. Ianukovici este numit „raţa şchioapă”.

Istoricul sîrb Nebojsa Malic a declarat că atitudinea Occidentului faţă de Ianukovici este într-atît de preconcepută, încît, preşedintele Ucrainei nu mai poate schimba nimic. Malic susţine că Occidentul, oricum va acuza conducerea Ucrainei de acţiuni ilegale. „Oricum ar proceda, el vor rămîne vinovaţi. Însă autorităţile trebuie să facă tot posibilul pentru a apăra principiul supremaţiei legii, să suprime protestatarii agresivi şi să nu permită degenerarea confruntărilor într-un război civil. E posibilă utilizarea forţei împotriva manifestanţilor”, consideră Malic.

3) Este anunţat că poliţia trece de partea demonstranţilor, sînt difuzate imagini cu îmbrăţişările dintre poliţişti şi manifestanţi.

În reţelele de socializare apare informaţia că în oraşele din Vestul Ucrainei deja a început mobilizarea oamenilor şi a transportului pentru a fi trimişi la Kiev. Totodată, aceste acţiuni nu sînt împiedicate de către autorităţile locale, iar miliţia acţionează de comun acord cu poporul. Mai mult, la apel răspund angajaţii miliţiei, care pleacă în concediu „în legătură cu situaţia familială”. Iar la Lvov gloata de mii de oameni a preluat puterea.

4) Opoziţia înaintează ultimatumuri guvernului

„Miercuri noaptea, opoziţia a înaintat preşedintelui Ucrainei Victor Ianukovici un ultimatum dur: timp de 24 de ore să anunţe alegeri anticipate, în caz contrar, autorităţile se vor confrunta cu o furie şi mai mare a poporului”, scrie serviciul de limbă rusă a postului de radio „Vocea Americii”. Aceste cerinţă au răsunat după ce în luptele stradale cu poliţia , în rezultatul escaladării conflictului politic ce durează două luni, au fost ucişi, cel puţin doi manifestanţi.

Decesele demonstranţilor – primele survenite pe parcursul protestelor, care au început în noiembrie şi au purtat, în special, un caracter paşnic, - au trezit îngrijorarea că acţiunile zilnice însoţite de cerinţele de schimbare a guvernului în legătură cu decizia lui de a renunţa la apropierea de UE în folosul întăririi relaţiilor cu Moscova şi încălcările drepturilor omului, ar putea degenera în violenţe”.

Mai departe, evenimentele ar trebui să se dezvolte după următoarea schemă: preşedintele îşi pregăteşte avioanele (elicopterele) pentru a evada din ţară, cîteva ţări îşi exprimă disponibilitatea de a-l primi în calitatea de refugiat, este difuzată informaţia falsă că familia preşedintelui (apoi şi el însuşi) au evadat din ţară. Se instaurează un regim nou – un regim democratic.

„Împărţirea civilizată”

Desigur, acesta nu este singrul scenariu, prognozat astăzi în legătură cu evenimentele din Ucraina. De exemplu, liderul PLDR din Rusia Vladimir Jirinovski, consideră că toate problemele Ucrainei poti fi soluţionate „împărţind civilizat” ţara: „catolicii – la Vest, iar ortodocşii - la Est”, deoarece „ruşii şi ucrainenii rusificaţi”, pe de o parte şi, occidentalii, de cealaltă parte, vor fi întotdeauna duşmani.

„Greşeala lui Stalin - în anul 45 trebuia să unifice pămînturile occidentale obţinute – Ivano-Frankovsk, Ternopol, Luţk, Rovno, Lvov – cinci regiuni, Lvovul să devină capitala Ucrainei. Toate celelalte – în Rusia – Donbass, Odesa, Crimeea. Şi nu ar fi fost probleme”, le-a relatat Jirinovski, miercuri, jurnaliştilor. În caz contrar, în opinia lui, „măcelul va continua mult timp”.

Jirinovski este susţinut de liberalul rus Eduard Limonov: „Ucraina ca stat nu s-a constituit şi nici nu se va constitui. Eu am spus-o anterior şi mai repet acest lucru. Ucraina a fost creată din mai multe bucăţi de către puterea sovietică, a existat două decenii, căine-cîineşte, dar acum au sosit momente grele, şi Ucraina nu face faţă.

Ceea ce vedem acum, nu este lupta pentru libertate, aşa cum cred neo-liberalii ruşi, ci pieirea obişnuită a uniunii artificiale a teritoriilor, creată odinioară de puterea sovietică în scopurile sale”.

Se pare că liberalilor ruşi, ca şi celor moldoveni nu le este străină ideea „împărţirii” corecte a statelor şi a distrugerea acestora, într-un final. O parte a Ucrainei, ca şi o parte a Moldovei, ei propun să fie cedată Occidentului, iar cealaltă parte – Rusiei.

Paralele

Problema este că situaţia din Ucraina nu doar aminteşte de evenimentele, produse în Moldova cu patru ani în urmă. Aceasta s-ar putea repeta deja în viitorul apropiat. Chiar în pofida declaraţiilor liderului PLDM Vladimir Filat despre faptul că partidul lui „nu va permite repetarea în RM a scenariului ucrainean, cînd autorităţile au decis să nu semneze Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, fapt ce a generat proteste, care au degenerat ulterior în tulburări în masă”.

Deoarece problema principală a partidelor din Moldova aflate la guvernare nu constă, totuşi, în faptul dacă ţara va semna sau nu Acordul de Asociere cu UE. În realitate, este vorba despre neadmiterea revenirii la putere a Partidului Comuniştilor, care ar putea, reieşind din sondaje, cîştiga lejer alegerile din toamna aceasta şi obţine majoritatea în parlamentul moldovean.

La aceste probleme se adaugă şi nemulţumirea opiniei publice faţă de decizia Curţii Constituţionale din 5 decembrie 2013, ce subminează suveranitatea ţării, care a pus Declaraţia de Independenţă, adoptată ca o lege ordinară, mai presus de Constituţie.

Europenii de asemenea, sînt îngrijoraţi de revenirea la putere a comuniştilor, care deja au declarat că opţiunea lor este Uniunea Vamală. Moldova este ultima speranţă a programului Parteneriatul Estic. În condiţiile în care Ucraina a refuzat în noiembrie să semneze Acordul de asociere cu UE, Armenia şi-a anunţat intenţia de a adera la Uniunea Vamală, întoarcerea la 180 de grade a Moldovei ar putea fi ultima picătură, care va distruge proiectul, ce a înghiţit deja miliarde de euro ale contribuabililor europeni.

De aceea, coaliţia de guvernare din Moldova rămîne aproape singurul sprijin al europenilor, ea este susţinută prin diferse metode, fără a ţine cont de convenienţe. Însă va face oare faţă coaliţia sau din nou ne aşteaptă pogromuri la Chişinău?

Irina Astahova