|
Istoria conspirativă a Europei: dualismul, gnosticismul și ce se ascunde în povestea despre Făt Frumos
Veaceslav Matveev
Povestindu-vă despre templieri și influența lor asupra viitorului destin al civilizației, am clarificat o serie de momente legate de mișcarea bogomililor și catarilor, care au întruchipat în ideile lor misterele zoroastrismului, maniheismului și marcionismului, legîndu-le de soarta lumii creștine.
Această sinteză a dat naștere unei mișcări foarte interesante, care va influența în viitor ideile Ordinului Cavalerilor Templieri și alte mistere medievale ale Europei. În articolul precedent am demonstrat modul în care mișcarea paulicianistă, a celor strămutați în Balcani a influențat bogomilismul bulgar, numit în Evul Mediu "erezia bulgară". Acest din urmă fapt a influențat, la rîndul său, soarta Balcanilor, a Europei de Est, a Rusiei și mișcarea catarilor.
Sciziunea bogomililor
După cucerirea Bulgariei în anul 1018 de către Vasile al II-lea, multe familii nobile bulgare s-au mutat la Constantinopol. Bogomilismul, asimilat de o parte din nobilimea locală și monahismul bizantin, și-a dezvoltat propria teologie. Totuși odată cu creșterea numărului de adepți ai acestei doctrine, au început și dezacordurile. Cel mai probabil, anume disputele teologice din capitala mondială, Constantinopol, au condus la scindarea mișcării. Bogomilii, care recunoșteau ca zeitate atotputernică și veșnică pe Satana, s-au unit cu Biserica Dragovițk (după denumirea satului de la granița dintre Tracia și Macedonia). Bogomilii tradiționali însă pentru care Satana a rămas fiul decăzut al lui Dumnezeu, și-au păstrat vechiul nume de "bulgari".
Mircea Eliade în „Istoria credințelor și ideilor religioase" scrie: „Deşi «dragoviţanii» proclamau un dualism absolut (această doctrină teologică examinează ca stînd la baza lumii noastre două principii metafizice total opuse – Binele și Răul – nota red.), iar «bulgarii» un dualism moderat, cele două biserici se tolerează reciproc."
Aproximativ în același timp cînd bogomilismul a fost condamnat de Soborul de la Tîrnovo, are loc procesul de dispersare a bogomililor. Dualiștii bogomili ajung la nivelul de nemanifestare și încep să se transforme într-un mister independent, profund conspirat. După o serie de represalii, bogomilii care au avut puterea de a se opune sistemului au plecat spre nord: pe pămînturile rusești, Principatele Dunărene, Valahia și Moldova. De asemenea, în Occident, căci evenimentele importante ulterioare, dezvoltarea acestei mișcări și opunerea ei totală sistemului bisericesc vor avea loc anume în Occident. Tocmai aici, în luptă aprigă, dualismul va provoca Biserica Catolică, scoțînd la lumină pentru creștinismul occidental, multe mituri necunoscute pînă atunci, legende și mistere ale existenței.
În aceeași lucrare, Mircea Eliade a remarcat: „Deja la începutul secolului al XII-lea, evitînd persecuțiile, bogomilii au început să se mute în nordul Balcanilor, iar predicatorii lor au mers în Dalmația, Franța și Italia. În plus, bogomilismul, în unele țări, a dobîndit statut de religie de stat. Așa, de exemplu, s-a întîmplat în Bulgaria (în prima jumătate a secolului al XIII-lea), în Bosnia în timpul domniei lui Ban Kulin (1180-1214). În secolul al XIV-lea însă, secta își pierde influența, iar după cucerirea Bulgariei și Bosniei de către otomani (1393), majoritatea bogomililor s-au convertit la islam".
Continuarea articolului citiți pe noi.md.
Source:
- Молдаванин скончался в США после того, как получил от полицейских удар электрошокером
- Хорошая новость для молдован в Испании
- "Транспортный безвиз" для грузовых перевозок: с кем договорилась Украина
- Отменен безвизовый режим с Республикой Эквадор
- Проекту Moldovenii.md 13 лет
- Cотрудника посольства Молдовы в России объявили персоной нон грата
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1706
- Populația:
- 4496 locuitori
Sălcuţa este un sat şi comună din raionul Căuşeni. Sălcuţa este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 18 km de orașul Căușeni și la 87 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 4496 de oameni. Satul Sălcuţa a fost menționat documentar în anul 1706.
Comments
(0)