Mergi spre compartimentul: Noi, moldovenii
04 iunie 2014, 15:12 Noi, moldovenii views 18882
Mihai-Răzvan Ungureanu: Să fii moldovean e o datorie şi o mîndrie
Foto: timesnewroman.ro
04 iunie 2014, 15:12 Noi, moldovenii views 18882

Mihai-Răzvan Ungureanu: Să fii moldovean e o datorie şi o mîndrie

Există o stare de fapt despre care nu se discută public în România. A fost ignorată şi tratată ca o glumă cu inflexiuni jignitoare, dar totuşi ca o glumă. E o percepţie greşită despre un număr mare de români, o percepţie născută din ignoranţă şi nepăsare. La ea am contribuit cu toţii. Şi cei care o folosesc pe post de insultă şi cei care sînt insultaţi prin apelativul de „băi moldovene".

De 25 de ani, a fi moldovean nu mai e nicio mîndrie. E o jignire, o umilire şi o formulă lipsită de orice urmă de respect la adresa unei treimi din ţara aceasta, o treime care a contribuit fundamental la existenţa statului român şi a schimbat decisiv faţa culturii româneşti în nenumărate rînduri.

Şi eu sînt moldovean! Şi am auzit tot ce se putea auzi în materie de jigniri, la care adaug lista mea personală în care mai sînt făcut, evreu, bozgor şi mason, dar acestea sînt subiecte pentru un alt articol. Totuşi, cum s-a ajuns la starea aceasta? Există în primul rînd o explicaţie istorică, bazată pe nuanţe sociale şi economice. Cred că Moldova a fost regiunea cea mai lovită social de cataclismul comunismului, iar vecinătatea sovietică a contribuit din plin la această situaţie. Experimentul social prin care s-au dărîmat oraşe şi s-au construit uzine, s-au mutat sate întregi şi au fost rase comunităţi în sine a fost egalat doar de distrugerea Bucureştiilor. La scara unei întregi regiuni, ce s-a petrecut în Moldova depăşeşte media atrocităţilor la care a fost supusă România în ansamblul ei. În timp ce porţiuni din nordul Transilvaniei au scăpat de naţionalizare, ţăranilor din Moldova le-au fost confiscate pînă şi cosoarele cu care tăiau via. Şi dacă asta nu a fost de-ajuns, Ceauşescu a folosit comunităţi întregi pentru a le muta prin noile zone industrializate, aşa născîndu-se şi marea comunitate de moldoveni din Braşov.

Moldova răscolită de minţile tulburate ale planificatorilor economiei centralizate se resimte şi astăzi. Gradul de antreprenori care înţeleg economia ca pe un flux viu de schimburi între părţi e aproape egal cu zero. Ca să te realizezi trebuie fie să pleci, fie să intri în combinaţii care parazitează bugetele de stat sau locale. Inflaţia de moguli locali, baroni cu viziuni oligarhice, după modelul rus, a devenit o obişnuinţă. În premieră, un ministru aflat în funcţie a fost condamnat la închisoare. Relu Fenechiu este din Iaşi. A vîndut statului transformatoare vechi la un preţ mai scump decît cele noi. Şi a participat din plin la distrugerea statului de drept în vara lui 2012. Nu e niciun motiv să te declari mîndru că eşti moldovean, cînd se vorbeşte despre aşa ceva.

Simţul urbei a dispărut şi el după 50 de ani de comunism. 25 de ani de democraţie nu au fost suficienţi pentru ca oraşele din Moldova să renască. Iaşii şi-au pierdut simbolul despre care a scris pînă şi Eminescu. Teii au dispărut pentru ca în locul lor să se planteze salcîmi japonezi pitici. Nu a existat o revoltă a moldovenilor. Bacăul a fost asfaltat şi reasfaltat de atîtea ori, încît e imposibil să mai găseşti un petic de iarbă. Galaţii au dat un prefect care angaja asasini plătiţi. Botoşanii sînt pe lista polului sărăciei din România. Vasluiul este regele neîncoronat al ştirilor de la ora 17:00. Nu e zi fără o bătaie sau o crimă. Lista poate continua. Şi pe ea nu e loc de mîndrie.

Să le spunem cauze obiective. Nu poţi schimba istoria. Dar la ea contribuim şi noi din plin. Aşa cum românilor le e ruşine să spună că sînt din România, şi moldovenii ezită deseori să spună de unde vin. Accentul îi dă de gol şi, deseori, avem parte de pauze pline de subînţelesuri. Întrebaţi un ardelean dacă şi-ar dori să se mute în Moldova.

Şi dacă ne putem găsi în istorie destul de multe scuze, dar şi multe fapte de laudă, prezentul nu ne onorează. Pentru că, pe lîngă atitudinea inadecvată a celorlalţi, şi noi contribuim la ce se întîmplă cu noi. Bucureştii au devenit un oraş cosmopolit, Clujul şi Sibiul îşi dispută titlul de capitale culturale, Braşovul e plin de turişti străini, iar Timişoara e oraşul Revoluţiei. Unde e Iaşi în noua imagine a României? A rămas capitala unei Moldove roşii, asistată social, în ghearele unor socialişti afacerişti care împart căldări şi brichete în timp ce bagă mîinile pînă la cot în bugetul nostru, al tuturor.

Noi, toţi moldovenii, sîntem datori cu o revoluţie. Să punem stop unor realităţi dezonorante şi unor credinţe jignitoare. Chiar dacă ceilalţi nu înţeleg că o ţară e puternică doar atunci cînd toţi cetăţenii ei sînt puternici şi liberi, noi moldovenii avem o datorie venită din istoria noastră mîndră să punem capăt unei imagini deformate şi greşite. Nu am rezistat tuturor urgiilor primind găleţi de plastic. La Vaslui şi la Suceava nu s-au luptat răzeşii pentru un kilogram de făină. La Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz nu s-a murit pentru Marian Oprişan. Iaşii nu au salvat România în Primul Război Mondial ca să fie confiscat de Gheorghe Nichita şi Relu Fenechiu. Sîntem datori cu o revoluţie, pentru noi, pentru ardeleni, olteni, dobrogeni, bănăţeni, maramureşeni, bihoreni şi pentru toţi copiii noştri. Să fii moldovean e o datorie şi o mîndrie.

Mihai-Răzvan Ungureanu

Sursa: adevarul.ro

Cuvinte cheie:

moldovenii , popor , istoria

Comentarii

 (0)
 
*
Cel puţin 3 caractere, doar litere latine

*
Cod Antispam:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1806
Populația:
5000 locuitori

Carmanova este un sat și comună din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Din componenţa comunei fac parte localităţile Fedoseevca, Carmanova, Cotovca și Mocearovca. Localitatea se află la distanța de 22 km de orașul Grigoriopol și la 67 km de Chișinău. Conform datelor din anul 2010 populaţia satului constituia circa 5000 de oameni. Satul Carmanova a fost menționat documentar în anul 1806 cu denumirea Neidorf.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.