Tracii - cel mai mare neam din lume
Cel mai vechi popor din spaţiul carpato-balcanic amintit în relatările autorilor antici au fost tracii, un popor de origine indo-europeană a cărui etnogeneză s-a petrecut la sfîrşitul mileniului III – începutul mileniului II î.Hr. în spaţiul nord balcanic în vecinătate de alte populaţii indo-europene cum ar fi strămoşii hitiţilor, a italicilor, proto-balto-slavilor etc.
Tracii locuiau pe un vast teritoriu ce cuprindea spaţii întinse de la Marea Egee şi Peninsula Anatolică – la sud, pînă la Carpaţii Nordici şi cursul superior al Nistrului – la nord, de la Dunărea de Mijloc şi podişul Moraviei – la vest, pînă la Marea Neagră şi gurile Niprului – la est.
La sfîrşitul mileniului II-lea î.Hr. şi la începutul mileniului I î.Hr., tracii populează o mare o parte a Peninsulei balcanice, constituind, totodată, majoritatea populaţiei şi în multe insule ale Mării Egee: Samotrace, Naxos, Tasos, Lemnos, Cos, Lesbos. De asemenea, tracii sînt atestaţi în Asia Mică unde au contactat cu hittiţii, troienii si alte populaţii indo-europene înrudite din regiune.
Datorită unor particularităţi de ordin lingvistic şi a culturii materiale, vastul areal tracic este divizat de lanţul Munţilor Balcani (Haemus) în două mari părţi: tracii de nord şi tracii de sud. Autorii antici menţionează circa o sută de comunităţi tracice. Printre tracii de sud cei mai cunoscuţi erau: odrisii, beşii, bitinii, ciconii, edonii, iar printre tracii de nord: geţii (mai tîrziu dacii), tyrageţii, crobizii, tribalii, costobocii, carpii etc.
Herodot aminteşte că neamul tracilor este cel mai mare din lume după cel al inzilor. Tracii erau o populaţie sedentară, avînd drept principalele preocupări agricultura, creşterea vitelor, viticultura şi mineritul. Ei erau cunoscuţi ca aprigi războinici, caii şi armele lor erau vestite în antichitate.
Prima menţiune a tracilor aparţine lui Homer. Poemele homerice menţionează două neamuri trace – sintii şi ciconii – ca aliaţi ai troienilor, precum şi numele unui rege al tracilor Resos.
Limba tracilor făcea parte din marea familie a graiurilor indo-europene, fiind înrudită cu limbile protoitalice, proto-balto-slave şi iraniene.
Pe parcursul întregii antichităţi, tracii nu s-au unit într-un singur stat, fiind împărţiţi în mai multe comunităţi politico-militare.
- Haosul de pe Aeroportul Chișinău: Poliția de frontieră vine cu o reacție la nemulțumirea oamenilor
- Persoanele născute în Moldova, avînd cetățenia altor state, pot cere recunoașterea cetățeniei moldov…
- Un nou concert grandios al naistului Constantin Moscovici și Crazy Orchestra
- PROmaraton: Împreună alergăm, împreună salvăm vieți
- Moldova marchează zece ani de liberalizare a regimului de vize
- Un moldovean a decedat în SUA după ce a fost electrocutat de polițiști. Precizările MAE
- Un nou concert grandios al naistului Constantin Moscovici și Crazy Orchestra
- PROmaraton: Împreună alergăm, împreună salvăm vieți
- Nașterea stejarului (Video)
- Interzis cu telefoanele mobile în stradă - regulă stabilită într-un oraș francez
- Cum să te cureți de ciuperci în organism
- Starter de kefir. Rețetă de casă pentru pâine fără drojdie (+Foto)
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1722
- Populația:
- 1342 locuitori
Butuceni este un sat şi comună din din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Butuceni este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 28 km de orașul Rîbnița și la 85 km de Chișinău. Populaţia satului Butuceni alcătuia 1342 de oameni în anul 2001. Satul Butuceni a fost menționat documentar în anul 1722.
Comentarii
(1)