23 aprilie 2018, 12:40 Realitatea moldovenească 9870

O vizită preelectorală

Gheorghe Pruteanu

Republica Moldova speră să iasă, în viitorul apropiat, de sub monitorizarea Consiliului Europei, care durează deja de 23 de ani, fiind cea mai îndelungată din practica acestei organizații politice internaționale.

Pentru a stabili cît de aproape de scopul dorit este Moldova, o misiune a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a vizitat săptămîna trecută țara noastră. În același timp, viitoarele alegeri parlamentare și situația politică complicată au făcut ca actuala vizită să treacă pe planul doi tema schimbării statutului RM în Consiliul Europei.

În căutarea unei abordări unice

În anul 1995, Moldova a intrat prima dintre țările postsovietice în componența Consiliului Europei și de atunci se află sub monitorizare. Printre rezultatele participării sale la această organizație interguvernamentală figurează aderarea la Convenția europeană pentru drepturile omului, abolirea pedepsei capitale, crearea instituției ombudsmanului, implementarea unui șir de reforme și actualizarea normelor de drept. Majoritatea legilor importante, înainte de adoptarea lor, au fost expertizate de Consiliul Europei.

Toate acestea fac parte din angajamentele asumate de autorități la aderarea la Consiliul Europei și majoritatea lor pot fi considerate îndeplinite. Dar Moldova, ani în șir, nu se poate retrage din numărul de țări supuse monitorizării. Despre trecerea la perioada postmonitorizare s-a vorbit și pe parcursul guvernării comuniste, și după venirea partidelor proeuropene la putere, care au inclus această direcție în numărul priorităților naționale.

Dezbateri privind schimbarea statutului Moldovei s-au desfășurat de mai multe ori în incinta Palatului Europei din Strasbourg, dar de fiecare dată membrii APCE concluzionau că aceste tentative erau premature. Consiliul Europei nu este gata să încheie procedura dată, din cauza restanțelor țării noastre – în reformarea justiției, lupta cu corupția, respectarea drepturilor omului și a principiilor democratice.

În același timp, la Strasbourg se ciocnesc acum două poziții. Funcționarii europeni nu pot determina ce anume trebuie să fie monitorizat în Moldova și în alte țări. Unii consideră că trebuie dezbătute doar angajamentele pe care Chișinăul și le-a asumat la intrarea în Consiliul Europei. Alții – că Comisia de monitorizare ar trebui să studieze și alte aspecte actuale, inclusiv abordarea reformei electorale, a legislației privind criminalitatea cibernetică și securitatea informatică. Ei consideră că trebuie supus dezbaterilor tot ce se petrece în țara noastă și ține de competența APCE.

Coraportorii pentru Moldova încearcă acum să elaboreze o abordare unică și, în timpul recentei vizite în țara noastră, ei au dat de înțeles că, deocamdată, nu există o certitudine – care anume dintre observațiile lor vor fi incluse în raportul final și ne vor fi prezentate ca cerințe, și care nu. Scopul misiunii de evaluare, care a durat trei zile, a fost să aprecieze cum își îndeplinesc autoritățile moldovene angajamentele asumate, să se familiarizeze cu modificările politice și legislative din țara noastră, precum și cu procesul de pregătire către alegerile parlamentare. În cadrul apropiatelor ședințe ale Comisiei de monitorizare, reprezentanții APCE vor încerca să combine abordările și evaluările.

Continuarea articolului citiți pe noi.md.