|
Ostalep: Problema transnistreană nu va fi soluționată dacă limba rusă nu va fi a doua limbă de stat (Video)
Directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice și Securitate, fost viceministru de Externe, Valeriu Ostalep se arată convins că primul pas în soluționarea conflictului transnistrean este declararea limbii ruse drept a doua limbă de stat.
Poziția a fost exprimată de politolog în cadrul unei întîlniri cu participanții proiectului iExpert, inițiat de Mișcarea de Tineret „Urmașii lui Ștefan".
„Niciodată în viață nu va fi hotărîtă problema transnistreană dacă limba rusă nu va fi a doua limbă de stat. Cine se preface că e altfel, fie nu înțelege, fie se preface. Oamenii vor, este așa o necesitate ca stat, și eu nu văd o problemă în asta. Nu poți să te temi. În nordul Italiei de exemplu este inscripție și în italiană și în germană, și nu văd regiunea respectivă să fie subdezvoltată, de ce ei nu se tem? Politicul cît mai puțin aici trebuie să conteze, dar eu știu ce se face școlile moldovenești și cu ce se ocupă majoritatea profesorilor, ei se adîncesc în această problemă și o distorsionează", a explicat Ostalep.
Expertul a menționat că întrucît 90 la sută dintre transnistreni vorbesc limba rusă, un prim pas de manifestarea deschiderii din partea Chișinăului ar fi anume acesta. Potrivit lui, reintegrarea cetățenilor de pe malul stîng al Nistrului nu este posibilă atît timp cît viziunile politice și legile Chișinăului îi sperie pe mulți dintre ei.
„Oamenii din partea ceea au mare neîncredere în noi și eu știu de ce, și eu sînt de acord cu asta. Noi scriem cîteodată așa legi că eu mă îngrozesc aici, fiind în centrul Chișinăului. Trebuie să le oferim garanții că sîntem oameni raționali, pașnici, oameni care sînt gata să asculte altă cultură. Noi știm că în Transnistria 90 % vorbesc limba rusă. Noi vrem să-i reintegrăm? – Da! Dar dacă ei vor același lucru, dar mai întîi să citească legile noastră, să vadă dacă le convine, pot deschide site-ul Parlamentului, dar acolo este versiunea franceză și engleză, dar rusă nu e. Noi spunem că vrem să-i reintegrăm, dar după ce vedem iese că vrem să acaparăm Franța mai degrabă, vrem ca francezii să citească legile noastre", a ironizat Valeriu Otalep.
Politologul a adus în discuție un alt exemplu paradoxal de comunicare instituțională în Moldova, cînd în actele oficiale predomină limba engleză.
„Culmea marasmului e cînd în documentul oficial, în antet denumirea instituției este indicată în engleză. De la asta tot se începe și deseori mă întreb ei asta intenționat fac? Pentru că există așa metodă de colonizare a societății. Cam unde am ajuns noi astăzi...", a conchis el.
Sursa:
- O nouă locație cu multe posibilități pentru tineri: A fost lansat Centrul Comunitar YMCA Moldova pen…
- Haosul de pe Aeroportul Chișinău: Poliția de frontieră vine cu o reacție la nemulțumirea oamenilor
- Persoanele născute în Moldova, avînd cetățenia altor state, pot cere recunoașterea cetățeniei moldov…
- Un nou concert grandios al naistului Constantin Moscovici și Crazy Orchestra
- PROmaraton: Împreună alergăm, împreună salvăm vieți
- Moldova marchează zece ani de liberalizare a regimului de vize
- Odată, au întrebat un bătrân pustnic
- La mulți ani cu ocazia Zilei Victoriei! (+Video)
- El a fost primul opozant al sistemului
- Cum este bună viața la țară?
- Minunatele băuturi te vor ajuta să lupți împotriva kilogramelor în plus, a umflăturilor și a celulit…
- În Austria există un loc uimitor de frumos - Lacul Verde (+ Foto)
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Oraș
- Prima atestare:
- 1552
- Populația:
- 13164 locuitori
Floreşti este un oraş din Republica Moldova, centrul administrativ al raionului Florești. Amplasat pe malul stîng al rîului Răut, oraşul Floreşti este situat la 131 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului constituie 13164 de locuitori. Prima atestare documentară a localităţii datează de la mijlocul secolului XVI (între 1552-1561), cînd domnitorul Moldovei, Alexandru Lăpuşneanu, întărea slugilor sale Flore, Ilie Pohreb şi Oanţa, un loc pustiu, pentru a întemeia un sat. Satul fondat ia numele de Floreşti, iar în secolul XVII ajunge în proprietatea cronicarului Miron Costin.
Comentarii
(0)