11 aprilie 2013, 09:31 Realitatea moldovenească 7339

Cetăţenia română, bilet de călătorie în UE

Foto: ruvr.ru

Corespondentul agenţiei ITAR-TASS la Bucureşti relatează că Platforma Civilă Acţiunea 2012 a iniţiat o campanie amplă de strîngere de semnături, care are drept scop promovarea unei iniţiative legislative de introducere în Constituţia României a unui articol despre unirea cu Moldova.

Pentru ruvr.ru și-a expus părerea în acest sens politicianul şi istoricul moldovean Serghei Nazaria. „Conform sondajelor de opinie, deja de 20 de ani se pronunţă pentru menţinerea Moldovei ca stat independent peste 90% din populaţie. Adepţii unirii cu România sînt în proporţie de 4% şi cam tot atîţia îşi doresc să se unească din anumite considerente de carieră sau materiale. Fireşte, în prezent, doresc să obţină paşapoarte românești foarte mulţi. Acestea le deschid perspectiva intrării în UE. Paşaportul românesc a devenit un fel de „bilet de călătorie” în Spania, Italia şi alte ţări europene, unde moldovenii vor să-şi găsească de lucru, iar tinerii să se stabilească acolo. Ei nu au nevoie de România, pentru că se ştie care este situaţia economică de acolo. Mulţi se uită cu speranţă înspre Rusia. Ea are o imagine pozitivă în ochii moldovenilor. Vă asigur că rîndurile la paşapoarte ruseşti ar fi şi mai mari. Iar, conform unui sondaj de opinie, Vladimir Putin ar fi fost ales preşedinte de 70% dintre moldoveni”.

Serghei Nazaria consideră acordarea de paşapoarte, începută de Bucureşti acum cinci ani, un proces de „românizare”. Ele sînt primite în mod automat de cei care între anii 1918-1940 au trăit pe teritoriul Moldovei şi Bucovinei, de asemenea, de nepoţii şi strănepoţii lor. România alocă sume imense de bani pentru a le insufla moldovenilor identitatea românească. Însă ea a avut succes numai în rîndul intelectualilor, în sfera educaţională şi mass-media.

La ce poate duce în final acest proces? La această întrebare ne răspunde Alla Iazikova, profesor şi specialist pe probleme de geopolitică din regiunea Mării Negre la Institutul Europei.

„România şi preşedintele ei riscă mult. Moldova pentru România „cîntăreşte” mult mai puţin decît Transilvania, unde trăiesc mulţi maghiari. Recent, pe 15 martie, de Ziua Naţională a Ungariei, în două judeţe din Transilvania au avut loc demonstraţii ample. Participanţii la ele au cerut dreptul de autodeterminare, de fapt autonomia. Şi de aici pînă la independenţă este foarte puţin. În plus, Transilvania, spre deosebire de Moldova, este o regiune bogată, un teritoriu mare. Asupra procesului de dobîndire a statutului autonom de către Ţinutul Secuiesc exercită o presiune mare vicepreşedintele Parlamentului European, pastorul Laszlo Tokes. Este greu să ne închipuim ce catalizator al separatismului ar putea să fie începerea unui proces real de unire a Moldovei cu România. E suficient să se înceapă revizuirea graniţelor europene postbelice şi se va deschide Cutia Pandorei”.

Consideraţi că se va reuşi introducerea în Constituţia României a unui articol legat de unirea celor două ţări? – am întrebat-o pe Alla Iazikova.

„Introducerea unei astfel de nuvele în legea supremă a ţării va deveni un act revanşist. Acest lucru va contraveni acordurilor de pace postbelice, Cartei ONU. Uniunea Europeană nu va permite României să întreprindă astfel de paşi, căci, fiecare ţară are în componenţa regiuni care visează la autonomie.