Foto: gazetadesud.md

30 iulie 2015, 14:55 Muzica 9085

„Cimișarii” se anunță drept continuatori ai „Tălăncuței”

Anume așa se recomandă o ceată de bărbați din această localitate. Adoptînd portul popular și revenind la origini, ei valorifică folclorul moldovenesc și își demonstrează obîrșia prin cîntec.

10 bărbați din orașul Cimișlia acum o jumătate de an au creat un ansamblu vocal de bărbați pentru a-și impresiona concitadinii de Hram. Însă drumul cîntecului i-a dus și prin alte localități, „Cimișarii" evoluînd în premieră absolută la Festivalul raional al cîntecelor pascale, după care și-au anunțat spectaculos apariția și la evenimentul cultural de excepție „IProsop", desfășurat în satul Selemet.

Deși sînt la început de cale, se arată optimiști și atît de inspirați să-și cizeleze măiestria artistică și interpretativă, încît nu este exclus ca, pe viitor, șerpuitoarele cărări al cîntecului neaoș, popular, să-i ducă și prin alte țări, unde să reprezinte Republica Moldova și, în particular, orașul Cimișlia.

Aproape toți membrii ansamblului sînt tineri, cu excepția conducătorului artistic Leonid Nenescu, pe care prodigioasa activitate artistică și titlul binemeritat de rapsod popular îl fac să fie și mai vizibil. Printre „cimișari" găsim economiști, manageri, antreprenori, muzicanți și oameni din alte domenii care, îndrăgostiți fiind de frumos, s-au apropiat cu sufletul de tradițiile și obiceiurile populare, pentru a le scoate din anonimat.

Cea mai nouă achiziție, dar și cel mai răsărit „cimișar" este Valeriu Iliev , care, deși conduce zilnic automobilul, dansează de sar scîntei și știe să împace la fel de bine toba și volanul.

Tradiție și modernitate

Rînd pe rînd, bărbații se adună serile la Casa de cultură, pentru repetiții, chiar dacă uneori nevestele sînt supărate că sînt lăsate singure cu treburile casei.

Dacă strămoșii noștri au însușit disciplina militară, cei care pretind a fi descendenții Marelui Ștefan voievod, adică „Cimișarii", au adoptat o democrație muzicală atunci cînd își aleg repertoriul. Acesta se compune în principal din cîntecele regretatei interpreteMaria Conoval, care a trăit și activat în Cimișlia, dar și ale altor împătimiți ai cîntecului popular de prin părțile locului, care prin creația lor au valorificat folclorul autohton, doinele și baladele din Stepa Bugeacului.

„Cimișarii" vor să obțină titlul de colectiv model. Pînă atunci, însă, bărbații adună folclorul dinValea Cogîlnicului, pentru a se transforma din amatori în artiști profesioniști.

Dispariţia obiceiurilor şi a datinilor populare prin nepracticarea lor de către copii şi tineri l-a determinat pe Sergiu Andronache să-și consacre timpul liber pentru a se ocupa cu ceea ce este mai frumos şi mai emoţional: portul popular specific zonei folclorice, frumoasele tradiţii şi datini practicate la zi de sărbătoare şi inegalabilele dansuri şi melodii populare.

La rîndul său, și Leonid Nenescu vine să se pronunțe asupra apariției unei formații artistice noi în circuitul cultural al raionului Cimișlia. „Ansamblul vocal de bărbați „Cimișarii", pe care am onoarea să-l conduc, este un colectiv inedit ca format și stil de interpretare, un continuator al liniei „Tălăncuței". Sînt la început de cale și muncesc cu dăruire pentru a-și armoniza vocile și a se face cunoscuți. Fiind conștienți de importanţa folclorului şi iubind la fel de mult ca și ei muzica şi dansul popular, am considerat ca o datorie de suflet pentru mine și pentru noii mei discipoli, transmiterea fondului de valori al creaţiei populare", afirmă rapsodul, punctînd asupra faptului că valorificarea şi transmiterea folclorului local a fost în atenţia lui la toate generaţiile de elevi pe care i-a educat, deoarece împărtășește idea că „un popor care nu păstrează şi nu-şi cultivă tradiţiile riscă să-și piardă identitatea".