|
Prorocirile mitropolitului Varlaam despre Moldova prind a se împlini
În condițiile unei incertitudini totale în politica, economia și societatea moldovenească, cetățenii RM au început să-și aducă aminte despre anumite semne din trecut și să caute indicii ale acestor prorociri în evenimentele de astăzi.
Mai multă lume a ajuns la concluzia că prezicerile mitropolitului Moldovei Varlaam (1580 — 1657) au început a se realiza, mai ales în ultima perioadă.
Triste perspective i-a prezis țării sale ierarhul medieval. Anume Varlaam socotea că, peste veacuri, în Moldova vor fi instaurate biruri și legi care nu au mai fost înainte, iar oamenii vor plăti pentru apă și aer. Și dacă în privința aerului, în pofida poluării acestuia în orașe, cetățenii Moldovei deocamdată nu au probleme, cu apa lucrurile stau altfel: întreprinderile de profil deja de mai multă vreme vor să majoreze tarifele la apă, în medie până la 14 lei pentru o tonă. Astăzi, pentru apa rece consumatorul final îi plătește furnizorului 9,19 lei. Pe fundalul tarifelor majorate la energia electrică (cu 35%, de la 1,58 lei la 2,15 lei) și al perspectivei de creștere a prețului la gaze, probabilitatea unui salt al prețurilor la apă nu mai pare chiar iluzorie.
Dar iată o altă prezicere: la apusul veacurilor, pădurile vor fi tăiate, iazurile vor seca, oamenii își vor vinde fără nici o jenă propriile pământuri, uitând că strămoșii lor le-au păstrat cu prețul sângelui, cu sabia în mână. Oare toate acestea nu ne amintește de nimic? Într-o țară agrară precum este Moldova, grija pentru mediul ambiant trebuie să se afle pe primul loc. În realitate însă lucrurile stau tocmai invers. În ediția a treia a Cărții Roșii a Moldovei, apărută recent, numărul speciilor de plante și animale care au dispărut este de zece ori mai mare decât cel care figura în prima ediție, publicată în 1978. Calculați și singuri de cât timp a fost nevoie pentru ca bogățiile naturale ale țării să se reducă de zece ori.
Conform datelor experților în domeniul mediului, printre alte pericole ecologice care pândesc Moldova — exact cum a prezis Varlaam — este reducerea numărului bazinelor acvatice și secarea râurilor, transformarea vertiginoasă a zonei noastre din silvostepă în stepă. Ecologul Vladimir Garaba menționează că actuala „osândă cerească" nu este altceva decât o urmare a greșelilor fatale în utilizarea gunoiului. Din cauza economiei, sau a lenei, gunoiul este bătătorit fără hidroizolare. Ca rezultat, solul este poluat ireversibil. Presupunerile referitoare la urmările acestui proces sunt mai mult decât triste: Moldova se va transforma într-o mare gunoiște.
Desigur, atât acestea, cât și alte prorociri ale mitropolitului-clarvăzător pot fi atribuite oricărei epoci în care au loc transformări. Doar, atunci când un sistem de valori este schimbat cu altul, întotdeauna odată cu iarba uscată arde și cea verde. Dar, se vede că prezicerile de aceea și sunt preziceri, pentru ca atunci când apelezi la ele, să afli de fiecare dată ceva actual, arzător, dureros. Dar şi un mod de a te orienta și a nu pierde din vedere ceea ce este mai important în viața noastră: pacea și ordinea.
Sursa:
- O nouă locație cu multe posibilități pentru tineri: A fost lansat Centrul Comunitar YMCA Moldova pen…
- Haosul de pe Aeroportul Chișinău: Poliția de frontieră vine cu o reacție la nemulțumirea oamenilor
- Persoanele născute în Moldova, avînd cetățenia altor state, pot cere recunoașterea cetățeniei moldov…
- Un nou concert grandios al naistului Constantin Moscovici și Crazy Orchestra
- PROmaraton: Împreună alergăm, împreună salvăm vieți
- Moldova marchează zece ani de liberalizare a regimului de vize
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1901
- Populația:
- 292 locuitori
Sărătenii Noi este un sat din cadrul comunei Ratuş, raionul Teleneşti. Localitatea se află la distanța de 16 km de oraşul Teleneşti şi la 89 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 292 de oameni. Satul Sărătenii Noi a fost menționat documentar în anul 1901.
Comentarii
(0)