10 august 2017, 11:10 Meşteşuguri populare 73694

Arta bijuteriilor în Moldova (Foto)

Materialele arheologice şi cele etnografice mărturisesc că în trecut bijuterii purtau îndeosebi femeile. Piesele de podoabă le confecţionau meşteşugarii: aurarii, argintarii.

Cele mai răspîndite podoabe se atîrnau la gît: şiraguri simple de „mărgele” multicolore din sticlă, perle, chihlimbar, „zgardane”, „salbe” din monede de argint, cruciuliţe de aur sau argint; la urechi – cercei şi clipse; la mîini – brăţare de argint, aramă, inele, verighete de aur sau argint. Pentru zona sudică a Moldovei ca elemente de podoabă în regiunea taliei erau cataramele (numite paftale) de argint prinse de capetele colanului. Peste tot femeile mai purtau diferite broşe încheiate la piept pe haine etc.

Cele mai răspîndite erau mergelele (mărunte sau măşcate din sticlă, paiete), cerceii de diferite forme, inelele, verighetele, care de obicei se procurau, se dăruiau cu anumite ocazii (de împlinire a anumitei vîrste, a unei mari sărbători de familie sau religioase cu ocazia căsătoriei, sau ca obiect de menţiune a comportamentului ireproşabil etc.). Unele din ele (zgardele, inelele, inelarul sau verighetele) se purtau ca amulete, avînd şi semnificaţie magică de ocrotire a purtătorului de la diferite blesteme, de la paşi greşiţi etc. Inelele de căsătorie se îmbrăcau numai cu ocazia căsătoriei şi nu se scoteau de pe deget.

Fără îndoială, că diferite piese şi deosebit de preţioase – de aur, argint, perle purtau cei din păturile înstărite, ele se includeau în actele de dăruire a zestrei. Cei săraci purtau podoabe de lemn tare, aramă, sticlă, argilă etc., dar cu ocazia căsătoriei se procurau bijuterii de aur, argint, perle ș.a. Pe parcursul secolelor formele şi decorul bijuteriilor sau completat foarte mult, însă funcţiile de bază au rămas aceleaşi.

 

Accesorii şi bijuterii - album foto