23 ianuarie 2012, 16:01 views 3214

Proteste împotriva intervenţiei

De la înfiinţarea sa şi pînă la 30 decembrie 1917 şedinţele Sfatului Ţării se ţineau zilnic, mai bine zis noaptea. În primele 7 zile ale lui ianuarie 1918 Sfatul Ţării era ca şi autodizolvat. Nimeni nu ştia unde-s membrii lui, ce fac ei. Singura putere reală din Chișinău care se afirma real era organizaţia bolşevică. La şedinţa comună a organizaţiilor bolşevice din 6.01.1918, care a examinat situaţia din oraş şi din republică, au fost chemaţi reprezentanţii Sfatului Ţării, miniştrii, dar s-au prezentat numai I. Inculeţ şi P. Erhan. „Directorii V. Cristi, A. Codreanu, T. Ioncu, I. Pelivan şi Şt. Ciobanu se ascund (I. Pelivan cu deputaţii Buruiană, Crihan, Buzdugan, Gafenco, Ţanţu şi alţii au fugit la Iaşi)”. I. Inculeţ şi P. Erhan „expediază următoarea telegramă: „Nr.757, 6 ianuarie 1918 - 48 cuvinte, Iaşi. Guvernul român. Protestăm contra introducerii armatelor române pe teritoriul Republicii Moldoveneşti. Cerem în mod categoric oprirea imediată a trimiterii armatelor şi rechemarea neîntîrziată a acelor armate care sînt deja introduse. Introducerea armatelor române în Basarabia ameninţă cu grozăviile războiului civil, care deja a început... Preşedintele Sfatului Ţării, Inculeţ. Preşedintele consiliului de directori, Erhan”.

La 8.01.1918 ministrul de război Gh. Pîntea, cu permisiunea lui l. Inculeţ „a dat ordin armatei moldoveneşti să plece pe front împotriva vrăjmaşului”. Ulterior I. Inculeţ a confirmat că „Directorul de război cu conştiinţa mea şi a primului director a dat ordin părţilor (unităţilor) din garnizoana Moldovenească să pornească împotriva vrăjmaşului”. Dar mai înainte, la 6 ianuarie 1918, printr-o „telegramă din Soroca către Preşedinţia Consiliului de directori şi prezidiului Sfatului Ţării în chestia separatismului şi intrării armatei române în Basarabia” se sublinia: „Congresul ţăranilor din judeţul Soroca protestează în mod categoric împotriva introducerii armatei române în Republica Poporană Moldovenească şi cere ca să fie înlăturaţi acei membri care fac Joc pe această chestiune, totodată îşi exprimă dorinţa să fie introdusă cît mai grabnic în viaţă o stare legală prevăzută de declaraţia Sfatului Ţării de la 2 decembrie anul trecut. Litvinov, Dobrovolschi, Arman”.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1580
Populația:
509 locuitori

Bogdăneşti este un sat şi comună din raionul Briceni. Din componenţa comunei fac parte trei localităţi: Grimeşti, Bezeda și Bogdăneşti. Satul Bogdăneşti este situat la o distanţă de 35 km de oraşul Briceni, la 27 km de staţia de cale ferată Lipcani şi la 250 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 509 oameni. Satul Bogdăneşti din ţinutul Hotin este atestat documentar între anii 1580-1581.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.